Statuia Dr. Ioan Rațiu este opera sculptorului Cornel Medrea și a fost inaugurată la Turda pe 7 iunie 1930, este amplasată în micul parc din Piața 1 Decembrie 1918 (fosta Piața Regina Maria), în fața Primăriei.
Dr. Ioan Rațiu
Dr. Ioan Rațiu s-a născut la data de 4 Decembrie 1828 la Turda și a fost un om politic român transilvănean, avocat, dar și unul dintre întemeietorii Partidului Național Român din Transilvania. De asemenea, în perioada 1892-1902 a fost și președintele partidului.
Dr. Ioan Rațiu a fost unul din principalii autori ai Memorandumului adresat în 28 mai 1892 împăratului Francisc Iosif I în numele națiunii române din Transilvania.
De asemenea, este descendent al familiei Rațiu de Nagylak (Noșlac) din Turda, atestată în Transilvania la începutul sec. al XIV-lea și reînnobilată în anul 1625 de către principele Gabriel (Gabor) Bethlen.
Studiile lui Dr. Ioan Rațiu
Studiile primare le-a făcut la prima școală românească din Turda, înființată în anul 1785 în sub patronajul Bisericii greco-catolice, în imobilele din cartierul Turda Nouă. Școala purta titulatura de „Școala împărătească”, fiind subvenționată de împăratul Iosif al II-lea și sprijinită de episcopul unit Ioan Bob, de la Blaj.
Studiile medii le-a urmat la Gimnaziul din Blaj și la Liceul Piarist din Cluj, urmând ca în 1847 să fie admis la Seminarul teologic diecezan din Blaj, de unde episcopul Ioan Lemeni l-a trimis la Seminarul central catolic din Budapesta.
În anul 1848 Ioan Rațiu a organizat o legiune de luptători, împreună cu fratele său Partenie, cu verii săi primari Ioan Rațiu (Tribunul) și Nicolae Mureșan (martir pașoptist), precum și cu Alexandru Arpadi (martir pașoptist). Comandantul legiunii a fost căpitanul austriac Gratze, iar această legiune a fost implicată în mai multe conflicte armate contra armatelor revoluționare maghiare, mai ales în iulie 1848, în lupta împotriva baronului Farkas Kemeny, colonel, militar de carieră, care a fost înfrânt și scos din zona Munților Apuseni.
După revoluție, în anul 1850, Ioan Rațiu a început studiul dreptului la Universitatea din Viena, iar mai apoi, în 1854 ajunge la Pesta, unde a obținut în 1857, doctoratul în științe juridice, cu lucrarea: Theses ex universa jurisprudentia et scientiis politicis. A început avocatura la Budapesta, după care a activat la Cluj, iar în 1860 s-a înscris în baroul Sibiu, loc unde și-a deschis propriul cabinet.
Familia lui a locuit în casa din Turda (actuala stradă Dr.Ioan Rațiu, la nr.71 – azi, casă memorială) până în 1892, an în care, în urma unor acțiuni violente ale unor naționaliști maghiari care au vandalizat imobilul rezidențial, a fost nevoită să se refugieze la Sibiu.
A fost ales prețedintele Partidului Național Român din Transilvania
In 1892 a fost ales președinte al Partidului Național Romȃn din Transilvania, fiind unul dintre membrii fondatori. Mai tȃrziu, conduce la Viena o delegație de 300 de romȃni, care i-a prezentat împăratului Franz Josef un Memorandum cu doleanțele de emancipare ale romȃnilor din Ardeal. Impăratul ignoră Memorandumul și îi trimite pe romȃni la guvernul din Budapesta unde, sunt puși sub acuzare.
Destul de bolnav, la vȃrsta de 66 de ani, Ioan Rațiu e arestat și incarcerat în inchisoarea de la Seghedin, împreună cu ceilalți memorandiști români, unde stă întemnițat timp de aproape un an (între 1894-1895).
A decedat în Sibiu, pe data de 4 decembrie 1902, la vȃrsta de 74 ani, fiind înmormȃntat în cimitirul vechii biserici greco-catolice, cunoscută ca „Biserica dintre Brazi din Sibiu“ (de pe str. Reconstrucției 17), astăzi, încă neretrocedată de către parohia ortodoxă ce ocupă lăcașul de cult din 1948, anul interzicerii Bisericii Române Unite de către autoritățile comuniste de la putere. În același loc de veci mai sunt înmormȃntați, soția Emilia Rațiu-Orghidan și fiicele Felicia și Dorina.
Statuia lui Dr. Ioan Rațiu la Turda
La data de 7 iunie 1930 a avut loc inaugurarea statuii Dr. Ioan Rațiu, fiind opera sculptorului Cornel Medrea.
Statuia îl reprezintă pe Dr. Ioan Rațiu în timpul procesului memorandiștilor de la Cluj, din mai 1894, când a rostit cunoscuta sintagmă: „Existența unui popor nu se discută, ci se afirmă”, reprodusă și pe placa de bronz de pe soclul statuii.
Monumentul a fost creat din bronz, la inițiativa lui Augustin Rațiu (nepotul memorandistului), I. Moldovan și a Asociației Avocaților. Pe două din laturile postamentului există basoreliefuri: basorelieful din stânga soclului îl înfățișează pe Dr. Ioan Rațiu la proces, iar în dreapta soclului basorelieful reprezintă pe moți conduși de Avram Iancu. (Dr. Ioan Rațiu a fost tribun în armata lui Avram Iancu).
La baza statuii (jos în față) este așezată o coroană de lauri, realizată de maestrul Feurdean. Împrejmuirea din piatra și soclul statuii au fost realizate de pietrarul Eduard Schnabell din Deva. Costurile ridicării acestui monument s-au ridicat la suma de 506.847 lei.
La ceremonia dezvelirii lui au participat, printre alții, Ion Agârbiceanu, Iuliu Hossu, Valeriu Moldovan și Emil Racoviță. Acum, statuia Dr. Ioan Rațiu este amplasată în micul parc din Piața 1 Decembrie 1918 (fosta Piața Regina Maria), în fața Primăriei.
Statuia Dr. Ioan Rațiu este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii din România în anul 2015
