Sondaj CURS: AUR conduce cu 34%, dar românii resping anticipatele și suspendarea Președintelui

România traversează o perioadă în care nemulțumirea publică este aproape generalizată, însă majoritatea populației nu pare dispusă să susțină soluții politice radicale. Un sondaj național realizat de CURS în luna iulie arată că 80% dintre români cred că țara se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce doar 16% privesc favorabil evoluția actuală.

În același timp, AUR ocupă primul loc în intenția de vot pentru alegerile parlamentare, cu un avans important în fața PSD și PNL. Cu toate acestea, cei mai mulți respondenți se declară împotriva alegerilor anticipate și a suspendării Președintelui României.

Pesimism accentuat în societatea românească

Imaginea generală desprinsă din cercetarea CURS este una dominată de neîncredere. Patru din cinci respondenți consideră că România merge într-o direcție greșită, iar numai aproximativ unul din șase afirmă contrariul.

Procentul ridicat al opiniilor negative arată că nemulțumirea nu este una marginală, limitată la anumite categorii ale populației, ci reprezintă o stare de spirit răspândită la nivel național.

Rezultatul trebuie însă pus alături de răspunsurile privind posibilele soluții politice. Deși critică direcția țării, majoritatea românilor nu susțin declanșarea unor alegeri anticipate și nici înlăturarea șefului statului prin suspendare și referendum.

AUR, la 11 puncte procentuale în fața PSD

Dacă alegerile parlamentare ar avea loc duminica viitoare, AUR ar fi votat de 34% dintre respondenții care declară că s-ar prezenta la urne.

PSD ar obține 23%, iar PNL 21%, diferența dintre cele două partide fiind de numai două puncte procentuale. USR se află la distanță considerabilă, cu 9%, iar UDMR este creditat cu 4%.

SOS România ar primi 3% din voturi, iar PNRR-Piedone și Acțiunea Conservatoare ar obține câte 2%. Alte opțiuni politice însumează încă 2%.

Datele plasează AUR cu 11 puncte peste PSD și cu 13 puncte peste PNL. În același timp, mai multe formațiuni se situează sub pragul electoral, ceea ce ar putea avea un impact important asupra repartizării mandatelor într-un scrutin parlamentar.

Călin Georgescu conduce clasamentul încrederii

Încrederea în personalitățile politice rămâne redusă, niciunul dintre liderii măsurați de CURS nereușind să obțină o evaluare pozitivă din partea majorității populației.

Călin Georgescu se află pe primul loc, cu 33% încredere multă sau foarte multă. Nicușor Dan este creditat cu 30%, iar George Simion cu 24%.

Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu au fiecare câte 23%, în timp ce Cristian Popescu Piedone ajunge la 18%. Claudiu Târziu obține 16%, Kelemen Hunor 14%, Diana Șoșoacă 11%, iar Dominic Fritz 10%.

Cifrele arată că inclusiv liderii aflați în partea superioară a clasamentului sunt priviți negativ de o majoritate a respondenților. Încrederea politică rămâne, astfel, fragmentată și insuficientă pentru ca o personalitate să devină un reper majoritar.

Armata și Biserica, departe de instituțiile politice

Diferențele sunt și mai evidente în clasamentul instituțiilor. Armata beneficiază de 81% opinii bune sau foarte bune, iar Biserica de 79%.

Pompierii și SMURD ocupă locul al treilea, cu 66%, urmați de Poliție, cu 54%, mediul privat, cu 53%, și Uniunea Europeană, cu 51%.

Presa scrisă și online este apreciată pozitiv de 46% dintre respondenți, în timp ce televiziunile obțin 31%.

La capătul opus al clasamentului se află Guvernul, cu numai 19% opinii favorabile, și Parlamentul, cu 20%. Justiția obține 25%, Curtea Constituțională 27%, iar Președinția 31%.

Rezultatele indică o preferință clară pentru instituțiile percepute ca fiind apropiate de siguranța publică, intervenția în situații de urgență și stabilitatea socială. Instituțiile implicate direct în decizia politică se confruntă, în schimb, cu o deteriorare puternică a imaginii.

Românii nu vor alegeri anticipate

În ciuda criticilor față de actuala situație politică, 58% dintre respondenți declară că nu sunt de acord cu organizarea alegerilor parlamentare anticipate.

Varianta anticipatelor este susținută de 33%, în timp ce 9% nu au exprimat o opinie.

Procentul arată că nemulțumirea nu conduce automat la dorința de reluare imediată a procesului electoral. Pentru majoritatea populației, anticipatele nu par să reprezinte o soluție convingătoare la blocajul politic.

Suspendarea Președintelui, respinsă de 57%

O situație asemănătoare apare și în cazul suspendării și demiterii Președintelui României.

Potrivit sondajului, 57% dintre români nu sunt de acord cu un asemenea demers, în timp ce 31% îl susțin. Alți 12% nu știu sau nu răspund.

Practic, atât alegerile anticipate, cât și suspendarea șefului statului sunt respinse de majorități apropiate. Electoratul transmite astfel un mesaj aparent contradictoriu: este profund nemulțumit de mersul țării, dar nu dorește ca această nemulțumire să fie urmată de o nouă perioadă de confruntare și instabilitate politică.

Un vot de protest, dar și o cerere de stabilitate

Sondajul CURS surprinde două tendințe care coexistă. Prima este accentuarea votului de protest, reflectată de poziția AUR și de nivelul foarte ridicat al percepției că România merge într-o direcție greșită.

A doua este nevoia de stabilitate. Majoritatea românilor nu susțin nici alegerile anticipate, nici suspendarea Președintelui, chiar dacă încrederea în instituțiile politice și în liderii acestora se află la cote reduse.

Cercetarea a fost realizată în perioada 14–24 iulie 2026, pe un eșantion de 1.108 persoane cu vârsta de cel puțin 18 ani. Interviurile au fost realizate telefonic, iar marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.