Un sondaj sociologic al Biroului de Cercetări Sociale, realizat în perioada 30 martie -11 aprilie 2021 pe un eșantion național de 1.420 persoane, reprezentativ pentru populația adultă a României, a relevat niște date care aduc unele suprize în mediul politic.

Sondajul intitulat „Credințe și valori în societatea românească” relevă faptul că în topul încrederii în liderii politici, Emil Boc se află în imediata apropiere a președintelui Klaus Iohannis, devansând numeroși alți politicieni care ar putea fi prezindențiabili în anul 2024 (de menționat faptul că actualul președinte, Klaus Iohannis, nu va mai candida).

Topul încrederii în politicienii români (încredere de foarte multă și multă) arată astfel:

1. Klaus Iohannis – 29% (președinte)
2. Emil Boc – 25,1% (primar Cluj, PNL)
3. Florin Cîțu – 21,6% (premier, PNL)
4. Dacian Cioloș – 18,6% (europarlamentar, USR-PLUS)
5. Ludovic Orban – 17,5% (președinte PNL)
6. Victor Ponta – 17,4% (Pro România)
7. Dan Barna – 16,8% (vice-prim ministru, USR-PLUS) 
8. Traian Băsescu – 16,6% (europarlamentar, PMP)
9. Vlad Voiculescu – 15,9% (ex-ministru al Sănătății, USR-PLUS)
10. Cătălin Drulă – 14,8% (ministrul Transporturilor, USR-PLUS)
11. Marcel Ciolacu – 14% (președinte PSD)
12. Robert Sighiartău – 12,9% (secretar general, PNL)
13. Diana Șoșoacă – 12,8% (parlamentar, PNR)
14. Raluca Turcan – 12,7% (ministrul Muncii, PNL)
15. Cristian Diaconescu – 11,8% (președinte PMP) etc.

În ceea ce privește intenția de vot, pe partide politice, în cazul unor alegeri parlamentare anticipate (cu 45,4% absenteiști sau nehotărâți) situația este următoarea, surpriza este faptul că USR-PLUS devansează PNL-ul în intenția de vot:

1. PSD – 28,9%
2. USR PLUS – 22,5%
3. PNL – 22,3%
4. AUR – 10%
5. PMP – 4,2%
6. UDMR – 4%
7. Pro România-ALDE – 2,9%
8. Alt partid – 5,1%

Surprize apar și la o analiză mai atentă a datelor, pe categorii sociale, interese sau pe regiuni.

De exemplu, PNL este votat de mulți angajați la stat și de șomeri/casnice. În schimb, foarte puțini antreprenori ar pune ștampila pe PNL. Antreprenorii ar vota mai degrabă AUR, PSD sau PMP, ca să nu mai vorbim de USR-PLUS, care i-a ”grosul” din această categorie.

PSD este votat masiv de pensionari, însă voturi vin și dispre angajații de la stat, angajații din mediul privat sau șomeri/fără ocupație/casnice. În schimb, cele mai puține voturi vin de la elevi/studenți și patroni/liberi întreprinzători (totuși, de menționat că de aici adună aproape de 3 ori mai mulți votanți decât în cazul PNL!).

USR-PLUS atrage majoritatea voturilor de la salariați din mediul privat și de la patroni/liber întreprinzători. În schimb, nu are ”priză” la pensionari și la salariații de la stat.

AUR este votat mai mult de patroni/liber întreprinzători și de… șomeri/fără ocupație/casnice (ciudată această asociere a unor extreme socio-economice). În schimb, nu are trecere la pensionari, agricultori și angajați în mediul privat.

PMP este votat mai multe de patroni/liber întreprinzători și agricultori. În schimb, este votat puțin de șomeri/fără ocupație/casnice, salariații la stat, salariații în mediul privat și pensionari.

Ce concluzii s-ar putea trage?

1. Jocul de ”imagine” al USR-PLUS a dat roade mai bune, comparativ cu strategia PNL. În topul încrederii în politicieni apar mai mulți miniștrii USR-PLUS, comparativ cu cei de la PNL, deși proporția de reprezentare în Guvern este în defavoarea USR-PLUS. De la PNL apar mai degrabă persoane care nu au legătură cu guvernarea, gen Emil Boc, Ludovic Orban sau Robert Sighiartău. Totuși, este de remarcat poziționarea bună a premierului Flori Cîțu, iar asta poate explica și ”jocul” USR-PLUS din aceste zile, care ”trage” direct în Florin Cîțu.
2. Dan Barna este sub Dacian Cioloș la ”încredere”, iar asta ar putea genera unele ”jocuri” în interiorul USR-PLUS, între taberele USR și PLUS. Acest ”joc” ar putea fi descifrat și în modul în care se va rezolva actuala criză din coaliție.
3. PNL are în mod clar o problemă de identitate, în condițiile în care se revendică a fi un partid de dreapta, însă votanții nu vin din zona antreprenorială, ci din zona angajaților la stat sau a celor șomeri/fără ocupație/casnice. În mod surprinzător, se suprapune peste un electorat care părea mai degrabă al PSD.
4. Poziționarea lui Emil Boc imediat după actualul președinte Klaus Iohannis, care nu va mai candida în anul 2024, deschide perspective probabil încă nebănuite. În spațiul public au existat reacții ale grupului liberalilor de la Cluj, care au lovit dur în conducerea centrală a PNL-ului. La astea se mai adaugă o declarație recentă a fostului președinte Traian Băsescu, care l-a ”uns” pe Emil Boc drept un viitor președinte bun al României. În condițiile în care în acest an vor fi alegeri interne în PNL, va fi interesant ce se va întâmpla cu aceste ”curente”. Însă, întrebarea cea mai corectă este: în cazul în care Emil Boc nu ajunge la conducerea PNL-ului și nici nu va fi prezidențiabilul acestui partid, ar putea candida într-o altă structură/variantă?!
5. AUR contabilizează în continuare zona de nemulțumiți, a celor care cred în tot felul de teorii ale conspirației și celor din zona naționalist-religioasă. Probabil așa se explică și antagonismele din sânul propriului electorat. Probleme pot apare doar dacă vor încerca să-și definească o doctrină (culmea!).
6. Victor Ponta și Traian Băsescu, doi oameni politici ale căror partide au ieșit din Parlament, sunt peste Marcel Ciolacu – președintele PSD, ceea ce ridică un mare semn de întrebare asupra capacității acestuia din urmă de a ”ridica” PSD, într-o conjunctură care ar putea fi favorabilă social-democraților, în perspectiva anului electoral 2024. Asta în condițiile în care PSD a câștigat alegerile parlamentare și este în continuare poziționat pe locul 1 în intenția de vot.
7. La actuala intenție de vot, dar și structură din Parlament, niște ”anticipate” nu ar rezolva nicidecum problema. Variantele ar fi aceleași. Majorități în Parlament se pot face doar în variantele de 2 din cele 3 formațiuni politice: PNL, PSD, USR-PLUS. Aici se poate lua în calcul și un guvern minoritar, dar cu susținere în Parlament al unei a 2-a formațiuni politice (adică, cam tot același lucru).
8. Rămâne o întrebare deschisă: cine câștigă din disensiunile guvernamentale dintre PNL și USR-PLUS? PSD sau… AUR?! Ori crește și mai mult neîncrederea în clasa politică, care se transformă într-un absenteism la vot?!

UPDATE:

Este de amintit și sondajul CURS din luna aprilie 2021, care confirmă într-o oarecare măsură problemele PNL, legate de erodarea la guvernare.

Sondajul de tip Omnibus realizat de Centrul de Sociologie Urbana și Regională – CURS în luna aprilie arată o scădere accentuală a PNL, în timp ce dificilii parteneri de guvernare de la USR PLUS își conservă pozițiile.

Potrivit cercetării sociologice, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, scorurile partidelor ar fi următoarele:

PSD – 33% (aproape la fel ca în sondajul CURS din februarie (34%); 29% la alegeri)

PNL – 21% (faţă de 26% în sondaul din ianuarie și 25 în februarie/ 26% la alegeri)

USR-PLUS – 16% (la fel ca în sondajul din ianuarie şi februarie și la fel ca la alegeri)

AUR – 12% (12% în sondajul din ianuarie și 9% în februarie/ 9% în alegeri)

UDMR – 4% (faţă de 4% în ianuarie și februarie şi 5% în alegeri)

PMP – 5% (în creștere faţă de sondajul din ianuarie și februarie când erau la 3% şi în creștere cu 1% faţă de alegeri – 4%)

PPU-sl – 4% (3% în februarie)

Pro România – 3% (în creștere faţă de sondajul din ianuarie (2%) și februarie (2%) şi în scădere cu 1% faţă de alegeri)

Altul – 2%