Coaliția de guvernare a luat în calcul trei scenarii pentru noua lege a pensiilor. Prima metodă de calcul, care are în vedere atât contribuția la asigurările sociale, cât și vechimea în muncă este preferată.

Bărbații care s-au pensionat înainte de 2015 și au un stagiu de cotizare de peste 35 de ani vor fi primii care vor avea de câștigat, spun specialiștii. La fel și femeile care au un stagiu de cotizare mai mare de 25 de ani.

Printre măsurile pe care România și le-a asumat prin PNRR se numără și cea privind creșterea perioadei profesionale a cetățenilor.

Este un alt mod de a spune că vârsta de pensionare va crește atât pentru bărbați, cât și pentru femei. Atenție însă, este vorba despre oamenii obișnuiți, nu și de pensionarii ”speciali”.

Creșterea se va face treptat, pentru ca oamenii să nu sesizeze prea bine ce se întâmplă. Vezi aici cum vârsta de pensionare a femeilor s-a majorat discret. O creștere a vârstei de pensionare a românilor – care în prezent este de 63 de ani pentru femei și de 65 de ani pentru bărbați – ar fi însă o măsură nepopulară.

Proiectul de lege, așa cum este prevăzut în jalonul din PNRR prevede egalizarea vârstei de pensionare a femeilor cu cea a bărbaților, eșalonat până în anul 2035.

În acest sens, CNPP a elaborat o serie de scenarii care urmează să fie discutate la nivel tehnic cu Comisia Europeană, arată alba24.ro

Propunere de reducere a vârstei standard de pensionare pentru femeile cu mai mulți copii, astfel:

•cu 1 an pentru 3 copii
•cu 2 ani pentru 4 sau mai mulți copii

Persoanele asigurate se pot pensiona cu 5 ani mai devreme la limita de vârstă dacă au depășit stagiul complet de cotizare contributiv cu cel puțin 5 ani de stagiu de cotizare.

Se menține posibilitatea pensionării anticipate cu 5 ani mai devreme și a persoanelor care au depășit stagiul complet de cotizare contributiv cu cel mult 5 ani de stagiu de cotizare, cu o penalizare maximă de 24%.

O persoană poate ieși la pensie anticipată doar cu condiția îndeplinirii unui stagiu de cotizare contributiv.