Reprezentanţii ONG-urilor de protecţie a animalelor critică atitudinea administraţiei locale!

Recentele declaraţii ale primarul Tudor Ştefănie, cu referire la problema câinilor vagabonzi, o problemă tot mai des discutată atât la Turda, cât şi la Câmpia Turzii, au generat o reacţie critică din partea reprezentanţilor asociaţiilor de protecţie a animalelor, cărora li s-a reproşat că gestionează un loc de cazare al câinilor vagabonzi, fără nici o autorizaţie din partea administraţiei.

Brânduşa Apostol, vicepreşedintele Asociaţiei Trei Fraţi Pătaţi, a transmis redacţiei TurdaNews un comunicat/drept la replică, cu referire la problema câinilor vagabonzi, în care susţine că administraţia locală este viinovată de situaţia actuală a acestei probleme, una care pare scăpată de sub control.

Iată comunicatul, integral:

În urma apariţiei în presă a declaraţiilor facute de reprezentanţii administraţiei locale vizavi de problema câinilor comunitari (http://turdanews.net/articole/administraie-local/13516-cainii-vagabonzi-subiect-de-interventie-in-consiile-locale-din-turda-si-campia-turzii.html), membrii asociaţiilor de protecţie a animalelor din Turda, doresc să aducă câteva completări:

Imediat după momentul înfiinţării prin hotărâre judecătorească, primul pas făcut de reprezentanţii celor două ONG-uri locale, Amicii Noştri şi Trei Fraţi Pătaţi, a fost prezentarea intenţiei noastre de colaborare cu administraţia locală pentru găsirea unor soluţii la stoparea acestui fenomen, al animalelor fără stăpân. În cererea Asociaţiei Trei Fraţi Pătaţi, datată 28 octombrie 2008, şi înregistrată la Primăria Turda, membrii acesteia solicitau să se analizeze “oportunitatea de a încheia un parteneriat, prin care Primăria municipiului Turda să dea în folosinţă Asociaţiei de Protecţia Animalelor “Trei Fraţi Pătaţi” un teren, pe suprafaţa căruia asociaţia să construiască un adăpost pentru animale fără stăpân de pe raza localităţii (cu preponderenţă a câinilor comunitari, subliniind că (…) “Întrucât, deja în “custodia” membrilor Asociaţiei se află un număr semnificativ de animale, vă rugăm să analizaţi în timp util propunerea de parteneriat, conducerea Asociaţiei fiind deschisă oricăror forme de colaborare”. Tot cu această ocazie, s-a depus şi un proiect tehnic a construcţiei unui adapost. Din păcate nu am primit nici un răspuns oficial la această adresă, doar unul verbal din partea d-lui viceprimar, care ne-a spus că “nu e aşa de uşor cu terenurile”.

Deoarece activităţile noastre au continuat, iar numărul cazurilor şi sesizărilor au crescut considerabil, membrii celor două asociaţii nu au mai facut faţă acestora doar punându-şi la dispoziţie propriile locuinţe şi au fost nevoiţi să caute alte locaţii. Singura găsită a fost spaţiul mare al incintei fostei fabrici de bere, aflată în proprietate privată. Suntem conştienţi că este o soluţie provizorie dar, în lipsa sprijinului administraţiei locale, a fost tot ce s-a găsit. Majoritatea acestor câini au ajuns la noi de pe străzile municipiului Turda, în urma sesizărilor primite de la cetăţeni şi reprezintă pui abandonaţi în perioada ianuarie-octombrie 2010, dar si câini adulţi ce îşi duceau veacul prin centrul oraşului. Parte dintre ei au ajuns la noi în stare foarte gravă, loviţi de maşină, cu bazinul sau membrele rupte sau chiar mutilaţi de semenii noştri. Toate aceste cazuri au fost tratate pe banii noştri şi din puţinele donaţii ale turdenilor, însă a devenit tot mai greu să facem faţă atât hrănirii zilnice a câinilor aflaţi în îngrijirea noastră cât şi sterilizării animalelor de pe stradă sau a celor aparţinând persoanelor cu venituri reduse. Din acest motiv, membrii asociaţiei Amicii Noştri au considerat că e momentul să ceară sprijin financiar administraţiei locale. Dar vrem să subliniem încă o dată că toţi câinii aflaţi în grija noastră sunt vaccinaţi, deparazitaţi, sterilizaţi şi au carnete de sănătate, deci nu reprezintă “un focar de infecţie’.

Nu înţelegem remarca domnului Primar al Turzii: “Aceste asociaţii vor fonduri pentru gestionarea activităţii câinilor comunitari, dar de fapt nu gestionează”. Dorim să informăm, din nou, pe această cale, că obligaţia de gestionare a câinilor comunitari revine Consiliilor locale, fapt stipulat prin: OUG 155/2001, şi anume: “Consiliile Locale sunt obligate sa infiinteze servicii specializate pentru gestionarea cainilor fara stapan, acolo unde este cazul; sunt de asemenea obligate sa construiasca adaposturi, cf. prevederilor Anexei 1, la respectiva lege”. Noi suntem o mână de voluntari, în majoritate femei, care nu au cum să poată gestiona singure o problemă de o aşa anvergură. Poate doar dacă am fi superwomen!? Dar merită spus că există oraşe ca Oradea, Sibiu, Dej etc în care primăriile colaborează de ani buni cu ONG-urile de protecţie a animalelor, iar rezultatul acestor colaborări foarte bune este vizibil, în primul rând, pe străzi. Nu înţelegem de ce, în loc să se fi procedat de la început la fel şi în cazul oraşului nostru, administraţia locală preferă să se folosească mereu de expresia “legislaţia în domeniu nu ne permite mare lucru”. Singurul lucru pe care nu-l permite legislaţia în domeniu este uciderea animalelor! În rest sunt permise şi chiar recomandate acţiuni precum: inventarierea animalelor (atât a celor cu stăpân, cât şi a celor comunitare), microciparea/crotalierea acestora, sterilizarea/castrarea lor, controlul respectării normelor în vigoare şi amendarea abandonului. Dacă aceste activităţi ar fi fost puse în practică de la început, atât la nivel local, cât şi naţional, nu am fi ajuns azi în situaţia în care să declarăm neajutoraţi: ”Tot timpul apar câini noi, care nu pot creşte peste noapte. Avem o mare problemă şi vă rugăm pe toţi să ne ajutaţi să identificăm pe cei care aduc câini cu diverse transporturi la Turda”. Dorim să amintim că intre anii 2001 si 2007, în capitală s-au eutanasiat 150.000 de câini, cheltuindu-se inutil 13 milioane de euro! Rezultatul: capitala este azi plină de maidanezi.

Din păcate trăim vremuri în care prezenţa animalelor fără stăpân pe străzile României este un fenomen scăpat de sub control tocmai din cauză că opinia ONG-urilor de profil nu este ascultată, iar gestionarea acestei activităţi s-a dovedit a fi o nesfârşită sursă de dobândire de mijloace necuvenite pentru multe firme care au primit bani publici pentru a “rezolva” situaţia. Se omite în continuare că prezenţa acestor fiinţe neajutorate şi nevinovate, ajunse pe străzile oraşelor noastre, şi care deranjează atât de mult, se datorează lipsei de responsabilitate a oamenilor, a celor care omit că, în primul rând, este important a gestiona bine situaţia din gospodăria proprie, printr-un control asupra animalelor, prin sterilizare/castrare, alegând în continuare varianta cea mai la îndemână,  şi anume abandonul. Tot aceşti cetăţeni vor fi cei care se vor plânge apoi primăriei că sunt deranjaţi de câinii de pe stradă. Atâta timp cât nu se vor adopta soluţiile cele mai practice (şi nu cele mai rapide), rezultatele vor fi inexistente pe termen lung. Atâta timp cât politicienii sprijiniţi de mass-media vor continua supra-mediatizarea unor cazuri negative pentru a obţine sprijinul electoratului în reintroducerea eutanasiei ca lege, atâta timp cât nu există o colaborare constructivă, iar prezenţa campaniilor de informare şi educare a cetăţenilor nu este vizibilă, ne vom face vinovaţi în continuare de indiferenţă şi acte de barbarism, iar ONG-urile vor fi blamate pentru că au ales să protejeze animalele.  Deşi nu este vorba doar de protejarea unor câini, ci despre rezolvarea problemei câinilor comunitari în sine şi despre bătaia de joc asupra muncii ONG-urilor române şi străine, care au sterilizat, ani de-a rândul, gratuit, mii de câini.