12 noiembrie 1961… ziua în care o echipă de fotbaliști turdeni (sau din zona Turzii), în cea mai mare parte, a demonstrat că nimic nu este imposibil, atunci când pui suflet în ceea ce-ți dorești, în ceea ce vrei, în ceea ce visezi…

Acum 60 de ani, o echipă dintr-un orășel din Ardeal câștiga Cupa României la fotbal, producând una dintre cele mai mari surprize ale acestei competiții fotbalistice din toate timpurile! Și asta pentru că, la vremea respectivă Arieșul Turda era o ”echipă de pluton” în Divizia B, pe când cealaltă finalistă era ”marele Rapid”, cu nume sonore pe teren, care au făcut carieră inclusiv la echipa națională: Ozon, Greavu, Motroc, Macri, Kraus, Nae Georgescu etc.

A fost o generație de eroi pentru sportul turdean, o generație care a demonstrat că ”se poate”.

Marele Rapid, ”năucit” de Băluțiu!

Meciul în sine a avut o istorie simplă: marea favorită a finalei a deschis scorul, până la pauză, și aștepta trecerea celor 45 de minute rămase pentru a ridica trofeul deasupra capului. Însă au omis că aveau în față o echipă care, susținută din tribune de un grup mic de turdeni (meciul se juca la București, pe fostul Republicii), era dispusă să lupte până dincolo de limitele umane ale capacității lor sportive din acel moment. Era un fel de ”totul sau nimic”, în adevăratul sens al cuvântului!

Iar Turda a dominat repriza secundă și Băluțiu (juristconsult de meserie!) a întors scorul într-un singur minut, năucind ”marele Rapid”, dar și asistența din tribune. S-a terminat 2-1 pentru Turda. O victorie care a intrat în istoria fotbalului românesc.

Există și momente cu tâlc despre această finală, cum ar fi faptul că turdenii și-au schimbat numerele de pe tricou (era o perioadă în care așezarea în teren se respecta după numerele de pe tricou), derutându-și adversarii care nu-i știau decât după numerele respective (în timp ce turdenii îi știau pe foarte cunoscuții fotbaliști din capitală) sau faptul că după meci, câțiva jucători rapidiști au spart, de nervi, vaza de sticlă primită de la turdeni, înaintea jocului.

Turda n-a fost lăsată în cupele europene!

Însă, chiar dacă au câștigat Cupa României, echipa turdeană nu a fost lăsată de federație să joace în ”Cupa Cupelor”, țara noastră fiind reprezentată de Progresul București, câștigătoarea ediției precedente. De altfel, n-a fost singura dată când Federația a blocat accesul echipei din Turda într-o cupă europeană. S-a mai întâmplat și la începutul anilor 80, când Sticla Arieșul Turda a fost eliminată în semifinale de ”Poli” Timișoara (2-1), doar cu ajutorul arbitrilor, care nu aveau voie să permită echipei turdene să ajungă în finală, întrucât finalista care juca cu ”U” Craiova urma să participe în Cupa Cupelor.

”Buturuga mică a răsturnat carul mare” titra presa sportivă a vremii… Arieșul Turda a rămâne, deocamdată, sigura câștigătoare a Cupei României care nu a jucat niciodată pe prima scenă a fotbalului românesc!

Pentru marele triumf, fiecare fotbalist a primit câte 2700 de lei (salariul mediu era în jur de 900 de lei), o cravată și 3 metri de stofă! Însă, dincolo de asta, au câștigat respectul turdenilor, inclusiv peste ani.

Sticla Arieșul Turda… 2021!

În prezent, Sticla Arieșul Turda evoluează în Liga 3, având un sezon nu prea reușit. A fost o încercare de revitalizare a fotbalului turdean, în anul 2016, însă ceva n-a ”funcționat”. Și, probabil, nu s-a înțeles suficient că la Turda performanța nu vine decât însoțită de pasiune, de dăruire, de suflet pus în ceea ce faci, de acel spirit transmis ani după ani de acei eroi care au adus Cupa României la Turda…

Poate e momentul să ne oprim puțin din agitația cotidiană, să respirăm profund și să așternem pe hârtie ceea ce ne dorim de fapt, la ce visăm?! Apoi, să creionăm o strategie din care nu poate lipsi dezvoltarea centrului de copii și juniori, care poate asigura talente, fără niciun dubiu! Pentru că zona Turzii a fost dintotdeauna un izvor de talente fotbalistice, care au ajuns inclusiv la echipa națională! Ne trebuie spiritul, organizarea, dorința și răbdarea necesare pentru a transforma Turda într-un club fotbalistic care ar merita să fie ceva mai sus în competițiile fotbalistice…

Poza în care avem trecut, viitor, fără… prezent!

Azi, oficialii clubului și ai administrației locale (care susține financiar echipa de fotbal) au aniversat cei 60 de ani de la câștigarea Cupei României, înaintea jocului dintre Sticla Arieșul Turda și Avântul Reghin (3-1).

Un moment bun să primească atenția cuvenită și câtiva fotbaliști turdeni care au scris istorie pentru culorile clubului. Și sunt convins că ar putea juca și acum, doar cu sufletul mare pe care-l au, dincolo de anii care le-au încleștat încheieturile sau le-au șubrezit oasele…

Iar dacă la 70 de ani de la câștigarea Cupei vrem să aniversăm și existența unei echipe de localnici care să ajungă din nou în atenția presei naționale, ca pe vremuri, eu cred că acel moment trebuie început de azi.

Și poate că printre copiii care azi au fost prezenți la festivitate, peste 10 ani vor fi mulți care își vor aduce aminte cum s-au ”infectat” cu spiritul de luptători al unora ca Onacă, Ludușan, Bîlă, Șomfelean, ori Vlad (ca să-i amintesc doar pe câțiva din generația anilor 80, tot performeri în Cupa României, alături de singurul supraviețuitor al echipei care câștiga trofeul acum 60 de ani, care au fost prezenți și la festivitatea de azi).

Paradoxul fotografiei de final a festivității e că sintetizează, poate, realitatea crudă: în poză era trecutul, viitorul, dar… lipsea prezentul!

Show Must Go On! Spectacolul fotbalistic trebuie să continue!