Proiectul de lege lansat recent în dezbatere publică de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pentru transpunerea Directivei (UE) 2024/1203 privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal a stârnit dezbateri aprinse în spațiul public. Inițiativa legislativă urmărește înăsprirea sancțiunilor pentru infracțiunile împotriva mediului, inclusiv în ceea ce privește gestionarea resurselor de apă, însă formulările din textul pus în consultare au ridicat semne de întrebare în privința impactului asupra micilor producători și a gospodăriilor din mediul rural.
Ce prevede proiectul de lege și Directiva Europeană
La baza inițiativei se află Directiva (UE) 2024/1203, adoptată de Parlamentul European și Consiliul UE, care obligă statele membre să introducă sancțiuni penale mai severe pentru faptele grave care afectează factorii de mediu. Scopul declarat al documentului european este combaterea infracționalității de mediu la nivel industrial și comercial, descurajând poluarea masivă și exploatarea nesustenabilă a resurselor naturale.
În proiectul național, redefinirea termenului de „captare a apei” include extragerea sau prelevarea apei din surse de suprafață sau subterane pentru diverse utilizări, de la sectoare industriale și energetice, până la irigații și consum uman.
Actul normativ propune pedepse cu închisoarea de la 1 la 5 ani pentru extragerea sau captarea neautorizată a apei, atunci când fapta este de natură să cauzeze daune semnificative calității sau cantității apelor subterane ori de suprafață. În cazurile în care se constată producerea unor daune ireversibile sau de o gravitate deosebită, pedepsele pot ajunge până la 10 ani de închisoare.
Îngrijorări legate de gospodăriile tradiționale și mica agricultură
Deși intenția declarată a autorităților este protejarea resurselor strategice de apă în contextul schimbărilor climatice și al secetei prelungite, mai multe voci din societatea civilă și din mediul agricol atrag atenția asupra riscului de interpretare rigidă a legii.
Principalele puncte de preocupare semnalate în cadrul dezbaterilor publice includ:
Sfera de aplicare: Introducerea consumului uman și a micii agriculturi în definiția generală a captării apei creează temeri că noile reglementări ar putea afecta persoanele din mediul rural care folosesc fântâni sau foraje de mică adâncime fără proceduri complexe de autorizare.
Clauzele privind „dauna semnificativă”: Absența unor praguri cantitative foarte clare în textul primar lasă spațiu de interpretare pentru organele de control, existând teama că micii gospodari nu vor avea pârghiile tehnice sau financiare necesare pentru a demonstra că activitatea lor nu afectează pânza freatică.
Burocrația și costurile: Pentru micii fermieri, obținerea avizelor și autorizațiilor de gospodărire a apelor poate reprezenta un proces anevoios și costisitor, raportat la scara redusă a activității lor.
Poziția autorităților și necesitatea clarificărilor
Reprezentanții din domeniul protecției mediului susțin că măsura vizează în primul rând exploatările ilegale de mare amploare, forajele de adâncime realizate fără studii de impact de către marii operatori economici și deturnarea cursurilor de apă în scop industrial sau comercial neautorizat.
Proiectul se află în prezent în faza de consultare publică, etapă în care cetățenii, organizațiile neguvernamentale și asociațiile de fermieri pot transmite amendamente și propuneri de reformulare. Clarificarea termenilor și introducerea unor excepții explicite pentru consumul casnic individual și mica agricultură de subzistență rămân solicitări cheie adresate legiuitorilor înainte ca textul să fie trimis spre dezbatere și vot în Parlament.
Descoperă mai multe la TurdaNews
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
