Subiectul transportului de persoane de pe ruta Turda-Câmpia Turzii a revenit în actualitate, luna trecută, în urma unor probleme care au apărut pe acest traseu, datorate și firmei care execută acest transport, respectiv societatea Fany din Cluj-Napoca, dar ținând cont și de faptul că acest traseu este considerat un traseu județean, iar din acest motiv în prezent este gestionat de Consiliul Județean Cluj.
Primarul municipiului Turda, Cristian Matei, spune că administrația locală a făcut demersuri pentru a dezvolta un transport de tip metropolitan, cu mai multe comune din apropierea Turzii.
În colaborare cu acele comune, s-au depus spre finanțare proiecte pentru achiziționarea unor autobuze electrice, care să deservească legăturile de transport persoane între acele localități și Turda, rute care se vor îmbina cu transportul urban de călători din interiorul municipiului Turda.
O astfel de soluție ar putea fi ”câștigătoare”, în ceea ce privește legătura de transport de călători, între acele localități din mediul rural și municipiul Turda. Pentru că rutele nu vor mai fi coordonate de Consiliul Județean Cluj, ci vor fi coordonate de la nivel local, prin colaborarea localităților între care se va dezvolta acest transport.
Ruta Turda-Câmpia Turzii, pe când?!
Soluția ar putea fi extinsă și pe ruta Turda-Câmpia Turzii, în cazul în care edilii celor două localități se vor pune la aceeași masă pentru a găsi o soluție adaptată și concretă pentru gestionarea transportului de călători între cele două localități. Pentru că sunt mult mai apropiați de nevoile cetățenilor, iar cele două localități vor deține ambele câte o firmă de transport urban (Turda are deja 20 de autobuze electrice funcționale și va mai achiziționa și altele, în timp ce la Câmpia Turzii sunt pregătite 7 autobuze de tip hibrid, pentru asigurarea transportului urban), care fiecare va fi subordonată administrațiilor locale.
Nevoia unei soluții de acest gen este tot mai mare, în condițiile în care de la elevi și până la angajați, există multe categorii de persoane care se deplasează de la Turda la Câmpia Turzii și invers. Mai ales că cele două localități sunt, practic, lipite una de alta, situație unică în România, în ceea ce privește două UAT-uri la rang de municipiu. Și să nu uităm că, în trecut, între cele două localități circulau autobuze pe linii considerate a fi urbane – linia 20, linia 21 etc (preluate în prezent și de Fany, noul transportator care asigură cursa ”județeană” pe acest traseu).
O colaborare între cele două municipii, cărora să li se adauge și administrațiile din mediul rural din zonă, ar putea fi soluția câștigătoare în ceea ce privește dezvoltarea transportului de călători și a legăturilor optime între localități, mai ales în condițiile în care dezvoltarea economică viitoare a celor două municipii poate implica și atragerea forței de muncă din mediul rural, în condițiile unei crize pe piața locurilor de muncă, din punct de vedere al potențialilor angajați.
Descoperă mai multe la TurdaNews
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.


A lăsat broderia pentru un camion de 17 tone. Povestea lui Georgi, șoferița care întoarce toate privirile pe șantierele din Sibiu










Din cate stiu la vremea cand s-a constituit TUP s-a pus in discutie varianta cu transport in comun, chiar si eu am sugerat-o primarului din Turda. Dar la acea vreme primarul din Turda era nefrecventabil pentru primarul din Campia Turzii, erau rivali politici. Deci ambitiile politice au dus la aceasta situatie. Daca turdenii au TUP ghirisenii inca sunt la mana privatilor si a taximetristilor. Sper ca acum ca faca parte din acelasi partid sa lase orgoliile, desi nu cred, si sa faca ce trebuie pentru cetateni.
Ar fi minunat dacă cele 2 orașe ar fuziona și ar fi o singură primărie. Ne-ar fi mult mai ușor și comunitatea ar avea mai mulți bani pentru investiții.
Această variantă este mai puțin plauzibilă. Personal, nu cred că este posibilă, din diverse motive.
Cred că cele două localități trebuie să se concentreze pe ceea ce ne poate uni, în sensul de colaborare. Nu în ideea de o singură administrație, pentru că în acest caz orice intenție bună va muri din fașă.
Un exemplu de colaborare reușită este Comunitatea Urbană Arieș sau Asociația Apa Văii Arieșului, structura care a stat în spatele accesării fondurilor europene pentru extinderea și reabilitarea rețelelor de apă și canalizare din Turda, Câmpia Turzii și localitățile deservite din mediul rural. Este un exemplu pozitiv pentru că s-au reușit foarte multe.
Multe s-au reusit, metru cub de apa costa cel mai mult din toata Romania am depasit Clujul si Bucurestiul, bravo !
Realizările nu constau în prețul la apă (care este influențat în mare parte tocmai de realizările pe fonduri europene). Realizările constau în rețelele extinse/înlocuite, atât în ceea ce privește alimentarea cu apă cât și canalizarea, dar și în investițiile în obiective noi (cum este stația de epurare de la Câmpia Turzii, de exemplu). Aceste realizări nu erau posibile, dacă eram o parte a Companiei de Apă Someș (care, apropo, a început lucrările după CAA).
Referitor la subiectul cu ”cea mai cumpă apă”, e unul mai mult politic. Adică, e genul ăla de subiect care prinde și cu care poți manipula ușor.
Si am să-ți arăt de ce, fără să insist în foarte multe detalii:
Compania de Apă Arieș are următoarele tarife (valabile la 1 noiembrie 2023):
Apă Canal Galați SA are următoarele tarife:
Dacă cineva îți prezintă aceste date, vei spune fără nicio ezitare că la Turda e ”cea mai scumpă apă”. Pe hârtie, da! În realitate, nu! Si știi de ce?! Pentru că la Turda se facturează 80% pentru canal (din apa consumată), în timp ce la Galați se facturează 100%.
Ce înseamnă asta?
Nu contest faptul că sunt puțini cei care pot verifica aceste informații (sunt verificabile online), iar marea majoritate înghit ”gălușca” informațională așa cum li se dă. Însă, după cum vezi, realitatea nu e chiar așa (dincolo de orice analize care se pot face pe acest subiect).
Si îți mai spun ceva ce este valabil la nivelul întregii țări (nu numai la Turda): creșterile de tarife la apă sunt sub creșterile altor servicii (gen electricitate, gaze etc) și sub procentul de creștere a veniturilor, cred că excepție face doar telefonia mobilă, dacă ne raportăm în timp. iar ceea ce îți spun eu este, din nou, ușor de demonstrat.
Dar, repet: nu contest faptul că este un subiect ușor de exploatat politic (din rațiuni care țin de proximitatea companiei, în raport cu turdenii).
Un model de cooperare gen CUA ar putea fi funcțional și ar putea duce la realizarea unor proiecte de anvergură mai mare, inclusiv pe fonduri europene . În ce privește transportul de călători între cele 2 localități nimeni nu oprește TUP sau compania primăriei C.Turzii să liciteze traseul la următoarea sesiune organizată de CJ Cluj.