Un înalt demnitar maghiar a fost prezent în aceste zile la Turda cu o ocazie specială. Este vorba despre László Kövér, președintele Parlamentului Ungariei.
Preşedintele Parlamentului Ungariei, László Kövér, a fost la Turda pentru a comemora 457 ani de la Dieta Transilvaniei
Biserica Unitariană din TURDA a găzduit o slujbă solemnă pentru a comemora hotărârea adoptată în anul 1568 de Dieta Transilvaniei (Edictul de la Turda).
Edictul de la Turda a fost emis în 1568 de Dieta Transilvaniei întrunită la Turda, decret prin care a fost proclamată libertatea conștiinței și a toleranței religioase pentru toți locuitorii Transilvaniei.
În cadrul slujbei solemne de la Biserica Unitariană din Turda, pastorul gazdă, István Lajos Józsa, a rostit o rugăciune, iar Sándor Kovács, rectorul Institutului Teologic Protestant din Cluj Napoca, a ţinut predica. Acesta a subliniat că, în anul 1568, la Turda, nu a fost consacrat individul, ci dreptul comunităţii de a asculta liber cuvântul lui Dumnezeu. Acesta a evidenţiat că moştenirea Turdei ne învaţă că toleranţa nu este o renunţare la credinţă, ci o mărturisire a acesteia.
După slujbă, participanţii s-au deplasat la Monumentul Libertăţii Religioase, unde Emőd Farkas, prim curator al Bisericii Unitariene Maghiare, a vorbit despre simbolistica monumentului, urmat de depunerea coroanelor de flori, relatează hirado.hu.
Edictul de la Turda este un decret emis în 1568 de către Dieta de la Turda prin care se proclama libertatea conştiinţei şi a toleranţei religioase pentru cetăţenii Transilvaniei.
A fost promovat de către Ioan Sigismund Zápolya, principele Transilvaniei. Este primul de acest fel din istoria Europei moderne. Acesta a avut limitele sale, prevederile lui proclamând egala îndreptăţire a credinţelor îmbrăţişate de stările constituţionale medievale ale Transilvaniei: nobilii, saşii şi secuii. Decretul era emis pentru a nu se ajunge la luptele religioase sangeroase care domneau intre catolici , protestanti, calvinisti si unitarieni Europa Occidentala.
Practicarea altor culte, precum cel mozaic şi greco-ortodox, ai căror adepţi constituiau o mare parte a populaţiei Transilvaniei, dar care nu constituiau motiv de lupte religioase nu a făcut obiectul edictului, practicarea acestor credinţe fiind cu toate acestea îngăduită.
