Când ne gândim la trecutul industrial din Câmpia Turzii, gândul ne zboară instantaneu la uriașul combinat metalurgic și la focul care călea oțelul. Totuși, puțini își mai amintesc astăzi că una dintre cele mai importante și longevive întreprinderi ale orașului nu producea metal, ci însăși materia primă din care s-au clădit mii de cămine: materialele de construcții.
De la debutul modest din 1908 și până la cifrele record de la sfârșitul perioadei comuniste, Fabrica de Lut a fost inima caldă a orașului, locul unde pământul devenea rezistență și adăpost pentru întreaga Transilvanie.
Nașterea unui gigant: Anul 1908 și „Industria de Lut Ghiriș-Arieș”
Istoria acestei legende industriale începe în urmă cu mai bine de un secol, în 1908. În Ghirișul de la acea vreme se puneau bazele unei fabrici de țigle, urmată rapid de o secție de cărămidă. Sub denumirea inițială de Industria de Lut Ghiriș-Arieș S.A. (care mai târziu avea să devină cunoscută drept S.C. CERCON Arieșul S.A.), fabrica a profitat din plin de bogăția naturală a zonei — zăcămintele uriașe de lut de o calitate excepțională — dar și de o cerere tot mai mare pe piață.
Marea revoluție tehnologică a avut loc în 1924, când fabrica face un pas uriaș spre modernizare: introducerea gazului metan în procesul de producție. Investițiile masive derulate între 1924 și 1926 au dat rapid roade, astfel că, în 1928, producția anuală atingea deja impresionanta cifră de 15.000 de tone.
De la marea criză economică, la reconstrucția de după război
Deși lovită de criza mondială din anii 1929-1933, fabrica din Câmpia Turzii a reușit o revenire spectaculoasă. Dotată cu trei cuptoare circulare moderne, unitatea devenise un angajator de top: peste 500 de muncitori lucrau zilnic aici, iar în pragul celui de-al Doilea Război Mondial (1938), producția explodase la 2,5 milioane de cărămizi și 12 milioane de țigle și coame pe an.
Istoria nu a fost însă mereu blândă. În toamna anului 1944, războiul își lasă amprenta dureroasă asupra fabricii. Grav avariată în timpul luptelor, activitatea este temporar suspendată, dar spiritul constructor al locului a învins din nou, unitatea fiind reconstruită și extinsă în anii ce au urmat.
Epoca de aur: Fabrica asigura 50% din producția județului Cluj
Odată cu industrializarea socialistă, fabrica își schimbă straiele și denumirea. În 1966 devine Fabrica de Țigle și Cărămizi „Arieșul”, iar din 1973 trece în subordinea Întreprinderii de Materiale de Construcții Turda.
Dincolo de cifre, un detaliu istoric de o importanță colosală rămâne adesea trecut cu vederea: în anul 1982, fabrica din Câmpia Turzii realiza aproximativ 50% din întreaga producție de ceramică brută a județului Cluj! Practic, jumătate din tot ce se zidea în județ purta amprenta lutului ars la Câmpia Turzii.
În anul de grație 1989, chiar la apusul regimului comunist, capacitatea de producție atingea cifre amețitoare, greu de imaginat astăzi:
- 39,7 milioane de cărămizi;
- 17,8 milioane de țigle și coame;
- 8,7 milioane de blocuri din beton.
O moștenire scrisă în zidurile Transilvaniei
„Fabrica de Lut a reprezentat, timp de peste opt decenii, unul dintre pilonii industriali ai Câmpiei Turzii. Generații întregi de localnici și-au legat viața de această întreprindere, iar cărămizile și țiglele produse aici au contribuit la ridicarea a mii de locuințe și clădiri din Transilvania”, notează Petre Pop pe pagina sa de Facebook.
Deși peisajul industrial s-a schimbat dramatic, iar coșurile de fum ale vechii fabrici nu mai desenează siluete pe cerul orașului, memoria „imperiului de lut” rămâne vie. Rămâne vie prin poveștile bunicilor noștri care au trudit acolo și, fizic, prin fiecare casă din Transilvania care încă mai stă în picioare datorită cărămizilor rezistente și țiglelor trainice făcute la Câmpia Turzii.
Descoperă mai multe la TurdaNews
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
