Dorinţa de a păşi pe urmele mitropolitului Andrei Şaguna şi de a ne apropia sufleteşte de sfântul Andrei Şaguna, cel care este patronul spiritual al şcolii noastre, ne-a îndemnat să devenim pelerini pentru o zi, zi rară şi plină de însemnătate pentru noi. Cel care a adus un strop de lumină pentru romanii oropsiţi din Transilvania, avea să ne aducă multă bucurie şi mângâiere-n suflet.
Am început această călătorie de la Parohia Ortodoxă Adormirea Maicii Domnului, cunoscută ca Biserica dintre români, locul în care a fost ales episcop Andrei Şaguna, în anul 1847. Părintele paroh Vasile Ilea, ne-a binecuvântat paşii şi ne-a însoţit pe tot parcursul pelerinajului, fiindu-ne plidă prin cuvânt şi dragostea părintească. Delegaţia Şcolii Gimnaziale „Andrei Şaguna” a fost formată din 23 de elevi şi 5 cadre didactice. Grupului nostru s-au alăturat încă 30 de credincioşi din parohie, oameni cu suflet frumos şi dragoste de cele sfinte.
De la părintele Vasile am aflat cu toţii, mici şi mari, că Răşinari nu este doar satul copilăriei lui Cioran şi Goga, ci şi locul cel mai îndrăgit al marelui mitopolit. Aici a slujit, aici a ales să-şi doarmă somnul de veci, după o viaţă închinată lui Dumnezeu şi apoapelui.
Am poposit cu emoţie în biserica cu hramul Sfânta Treime din Răşinari, loc în care am fost întâmpinaţi cu mult drag de părintele paroh Avram. Am aflat de la Sfiinţia sa cu câtă jertfă s-a ridicat acest frumos locaş, în care a slujit cu râvnă marele ierarh, ajuns în anul 1864 mitropolit al Ardealului şi părinte duhovnicesc al tuturor românilor de peste Carpaţi şi cel mai mare ctitor al şcolii şi al culturii ardelene. Cunoşteam de la părintele Vasile şirul de realizări ale mitropolitului Andrei Şaguna: aflasem că în anul 1850 a înfiinţat o tipografie eparhială la Sibiu, unde s-au tipărit cărţi bisericeşti, Abecedare (în număr de 5000), precum şi primul ziar în limba română Telegraful român, realizând traducerea ilustrată a Bibliei în limba maternă (1858) şi înfiinţând, pe lângă fiecare parohie, sute de şcoli primare-confesionale, cu predarea în limba română. Acum, puteam vedea o parte din acestea prin intermediul muzeului din sat, mândria locuitorilor din Răşinari. Icoanele vechi de sute de ani, primele apariţii ale ziarului Telegraful român, cărţile şi obiectele sfinte, precum şi costumele populare păstrate şi conservate cu grijă ne-au fascinat şi ne-au dat posibilitatea de-a cunoaşte mai bine lumea satului românesc.
Ne-am închinat mausoleului din apropierea bisericii, în care se află cripta marelui mitropolit, mutat la cer în anul 1873. Am simţit emoţia locului şi îndemnul testamentar al sfântului: “Fiţi pe pace, aveţi-vă bine, nu vă sfădiţi!”
Pelerinajul a continuat la Sibiu, unde am vizitat impresionanta catedrală mitropolitană şi ne-am recules la racla cu moaştele mitropolitului. Ultimul loc de popas a fost Mănăstirea Sîmbăta de Sus, din judeţul Braşov, unde am avut ocazia să ne amintim de vitejia şi jertfa domnitorului Constantin Brîncoveanu, precum şi de marii duhovnici ai românilor, părinţii Arsenie Boca şi Teofil Părăianu.
Ne-am potolit atât setea trupească gustând din apa de la izorul Părintelui Arsenie, cât şi setea sufletească, dorul de a putea urma exemplul înaintaşilor noştri, de-a urca pe scara virtuţilor şi de-a propovădui frumuseţea credinţei prin cuvântul şi viaţa noastră.
A fost o zi de reculegere, de rugăciune, de meditaţie, de cunoaştere a istoriei noastre şi de întărire a dragostei de neam.
Pr. Vasile Ilea
Prof. organizatori: Monica Ciotlăuş, Cristina Oţel
„Mare, într-adevăr, şi adâncă trebuie să fie mulţumita noastră către pomeniţii bărbaţi mari ai poporului, care în vremi atât de grele şi cu mijloace şi puteri aşa smerite, au făcut lucruri atât de măreţe. Înaltă trebuie să fi fost cugetarea, adâncă mintea, fierbinte credinţa, adevărată iubirea lor către Dumnezeu şi naţiune, când au dăruit ei naţiei lor un astfel de odor!” (Prefaţa Bibliei ilustrate din 1858, episcopul Andrei Şaguna)
Descoperă mai multe la TurdaNews
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
