Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) împarte sancțiuni de milioane de lei partidelor politice și candidaților care încalcă legislația privind finanțarea campaniilor electorale, însă bugetul de stat încasează doar o mică fracțiune din aceste sume. Un raport publicat de Expert Forum (EFOR) arată că legislația actuală este lipsită de forță disuasivă, permițând competitorilor politici să scape basma curată sau să plătească sume modice în raport cu gravitatea abaterilor.
Conform analizei efectuate pe baza datelor oficiale obținute de la AEP, în perioada 2024–2025 au fost întocmite 928 de procese-verbale de constatare a contravențiilor, aplicate unui număr de 855 de entități distincte (partide, mandatari financiari sau candidați independenți). Deși valoarea totală a amenzilor depășește 6,1 milioane de lei, iar cea a confiscărilor trece de 26 de milioane de lei, rata reală de încasare este ridicol de mică: doar 7% din amenzi și un infim 3% din sumele confiscate au fost efectiv plătite.
Portițele legale: Cum se „topesc” amenzile de milioane
De ce se încasează atât de puțin? Raportul EFOR evidențiază câteva vulnerabilități majore ale sistemului:
Regula „jumătății de minim”: Majoritatea covârșitoare a celor care aleg să plătească o fac în termen de 15 zile de la înștiințare. Legea le permite să achite doar jumătate din minimul amenzii prevăzute de textul legal, ceea ce reduce drastic sumele finale intrate în vistieria statului.
Executări silite blocate în birocrație: În nu mai puțin de 214 cazuri, AEP a trebuit să sesizeze Direcția Juridică pentru a demara procedurile de executare silită, deoarece contravenienții nu au achitat amenzile de bunăvoie și nici nu au trimis dovezi în acest sens. Multe dintre aceste cazuri vizează partide fantomă sau cu activitate redusă, care au fost sancționate pur și simplu pentru că nu și-au publicat datele financiare anuale în Monitorul Oficial, fiind greu de executat silit.
Procese lungi în instanță: Aproape un sfert din amenzile aplicate ajung să fie contestate în justiție. Până acum au fost deschise 62 de dosare, însă durata proceselor este extrem de lungă; foarte puține contestații au primit o decizie definitivă sau chiar o soluție pe fond.
Topul partidelor sancționate: AUR și PNL, campionii confiscărilor
Analiza pe partide arată că formațiunile parlamentare compensează amenzile relativ mici prin sume uriașe propuse pentru confiscare.
AUR (Alianța pentru Unirea Românilor): Este de departe cea mai sancționată formațiune politică, acumulând amenzi de 160.000 de lei și un record absolut de 18,6 milioane de lei la capitolul confiscări (dintre care 13,2 milioane provin doar de la alegerile europarlamentare din 2024). Partidul a contestat în instanță trei dintre cele 7 procese-verbale primite, restul fiind achitate la jumătate.
PNL (Partidul Național Liberal): Înregistrează confiscări cumulate de 2,7 milioane de lei (majoritatea tot de la europarlamentare) și amenzi de 45.000 de lei. Liberalii au plătit doar 7.500 de lei din amenzi și au deschis trei procese împotriva AEP.
POT (Partidul Oamenilor Tineri): Ocupă locul doi la amenzi în rândul partidelor parlamentare, cu un total cumulat de 145.000 de lei și confiscări modeste de aproximativ 30.000 de lei.
USR și PSD: USR a adunat amenzi de 80.000 de lei și confiscări de peste 486.000 de lei, atacând în instanță un singur caz legat de alegerile locale. De cealaltă parte, PSD a adoptat o strategie diferită: a primit amenzi cumulate de 60.000 de lei și confiscări de 332.053 de lei, dar a ales să le plătească integral și nu a contestat nimic în instanță.
La nivel individual, cel mai sancționat competitor politic a fost Călin Georgescu, cu amenzi cumulate de 200.000 de lei primite în campania prezidențială, din care s-au plătit efectiv doar 32.500 de lei (plată efectuată de soția acestuia), restul fiind contestat în instanță. Primarul general Nicușor Dan figurează și el în top cu amenzi de 85.000 de lei și confiscări de 210.739 de lei pentru campania sa.
Concluzia EFOR: Sistemul actual nu sperie pe nimeni
Expert Forum atrage atenția că, în configurația actuală, cadrul legislativ din România dedicat finanțării partidelor nu își atinge scopul preventiv.
„Măsurile impuse de cadrul legislativ nu sunt proporționale și disuasive, întrucât chiar dacă se aplică sancțiuni multiple sau în valoare mai mare contravenienților, aceștia pot plăti în final doar un procent relativ mic din total în cele din urmă”, concluzionează Septimius Pârvu, coordonatorul programului electoral al EFOR.
Atâta timp cât partidele mari își permit să ignore sau să amâne la nesfârșit plata sancțiunilor prin blocarea AEP în procese lungi, transparența și corectitudinea procesului electoral din România vor rămâne doar obiective pe hârtie.
Descoperă mai multe la TurdaNews
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
