La miezul nopţii, cand anul vechi trebuia să se dea la o parte din calea celui nou, mi-am adus aminte să ciocnesc cupa de şampanie pentru toţi cititorii şi prietenii mei din ţară şi de pe meridiane, pentru “minunaţii” şase ani de U.E. şi avantajele care vor veni la sfantu’ aşteaptă, dar şi pentru cele mai fanteziste proiecte ale lui 2012, care au ingropat banii in craterele drumurilor.
Ce aveam inainte de aderare nu mai avem, ce nu aveam nu ni s-a dat. Cum din popor se spune că in noaptea dintre ani cerurile se deschid şi dorinţele noastre se implinesc, mi-am strecurat in buzunar cateva boabe de grau amestecate cu mărunţişul rămas dintre optimism şi realitate şi mi-am pus in gand ca, in 2013 norocul şi prietenii sinceri să nu mă ocolească şi să scap nevătămată din lupta care abia incepe.
Cum pot eu să contrazic faptele sau să susţin că negrul este alb, cand in contul politic al lui 2013 au fost depuse deja cateva erori semnificative. Anul nou i-a surprins pe “drăgălaşii” Puterii incordaţi de dorinţa adăugării unor noi dijme poporului. In consecinţă, in acest an dificil, nu prea au mare lucru de făcut, decat să carpească in urma acului proiectele S.F. de anul trecut şi să-şi lărgească propriile buzunare. Probabil se vor intocmi din nou “studii de fezabilitate” pentru care vor fi scoase din buget milioane de euro. Deja majorat in 2012, preţul gazelor, al energiei electrice şi, implicit, al tuturor produselor, a crescut incepand cu 1 ianuarie.
Lanţul trofic se umflă, iar salariile şi pensiile se vor mări “la anul şi la mulţi ani.” Cresc impozitele pentru case şi maşini, accizele la carburanţi şi nu numai, iar milionul de locuri de muncă promis n-a apărut la orizont. Dreptul la muncă va fi un lux. In 2013 se caută angajatul ideal: ore peste program pe bani puţini. Cine nu e productiv şi nu de acord cu orele suplimentare neplătite va găsi cu greu un loc de muncă. E părerea specialiştilor In resurse umane, care au studiat bine piaţa exploatării omului de către om. S-au creat in schimb locuri in plus in Parlament, a crescut numărul ministerelor, al miniştrilor, secretarilor de stat, secretarelor et caetera. S-au cheltuit grămezi de bani in campania electorală, romanului să-i fie tot aşa, poate şi mai rău. Oamenii Puterii vor umbla iar cu cioara vopsită in chip de papagal.
Se ştie că banii n-aduc fericirea, dar o intreţin. In acest sens, pot depune mărturie mulţi dintre noii parlamentari, care nu vor avea grija zilei de maine. Moda parlamentarului cu multe case este dusă mai departe de noii aleşi, care au zeci de milioane de euro In conturi şi cate 10-15 case in ţară ori in străinătate. Intre cei 588 de ocupanţi ai fotoliilor sunt şi “săraci”, potrivit declaraţiilor de avere, dar nu vor trece ei aşa, patru ani prin Parlament, ca gasca prin apă. S-au dus cu scopuri precise acolo, precum americanii pe lună. Nu să planteze gulii. Pentru mulţi dintre aleşii putrezi de bogaţi, salariul de parlamentar nu mai contează. Un deputat de 35 de ani are şaisprezece case. Asta inseamnă că la 70 de ani poate să ne cumpere cu totul. PIB-ul ţării se tot varsă de 23 de ani in buzunarele lor, iar statul doarme in papucii instituţiilor sale, in loc să verifice la sange provenienţa averilor. Să nu credeţi că plătesc taxele la stat pentru toate bunurile din posesie. Soluţia? Nişte cete de haiduci pe urmele lor, ca pe vremuri, prădaţi frumuşel, iar bunurile impărţite săracilor. Astfel iese şi populaţia din criză. Ăştia nu-s de carieră, ci nişte ciocoi lacomi. Dincolo de observaţiile mele, verva lor gratuită este sublimă! Foarte entuziast, premierul a declarat ca va stopa pomenile bugetare, mai ales cele destinate revoluţionarilor din condei. Mă intreb şi eu aşa, cum poate o lovitură de stat să producă revoluţionari pe bandă rulantă?
Bun, in cele din urmă Romania se civilizează! De la 1 ianuarie nu se mai fumează in spaţiile publice, iar populaţia cu act de identitate va merge obligatoriu anul acesta la schimbarea formatului. Bravo! Vom fi amprentaţi precum “vieţaşii” şi ăia de drept comun. Primii suntem noi, romanii, urmaţi, probabil, de cetăţenii bananieri. Mă indoiesc că modelul va fi aplicat şi in America, unde in urmă cu mulţi ani a fost implementat un sistem de monitorizare cu cip al cirezilor de vite.
Maria Diana Popescu, Agero
