Județul Cluj, al treilea pol de construcții din România, ar putea resimți puternic blocajele financiare reclamate de marile companii din domeniu. Peste 76% dintre constructorii chestionați consideră că actualul context politic și fiscal le amenință direct afacerile.
Incertitudinea politică și fiscală începe să se vadă pe șantierele din România, iar Clujul se află printre județele cele mai expuse. Întârzierile la plata și decontarea lucrărilor reprezintă principalul efect reclamat de companiile din construcții, potrivit unui studiu IBC Focus citat de AGERPRES.
Situația este cu atât mai importantă pentru Cluj cu cât județul ocupă locul al treilea la nivel național în clasamentul proiectelor derulate de cei mai mari 100 de antreprenori generali. Studiul identifică aici 105 șantiere, reprezentând 4,81% din portofoliul analizat. Doar Bucureștiul, cu 279 de proiecte, și Bihorul, cu 140, se situează înaintea Clujului.
Datele nu indică faptul că toate aceste proiecte sunt afectate de întârzieri la plată, însă arată amploarea expunerii locale la problemele semnalate de constructori la nivel național.
Aproape două treimi dintre constructori reclamă întârzieri la plată
Conform studiului, 63,5% dintre companiile participante consideră că întârzierile la plăți și decontări sunt principalul efect al instabilității politice și fiscale. Pentru firmele care lucrează la investiții publice, blocarea banilor poate afecta întregul lanț: de la antreprenorul general până la subcontractori, furnizori și angajați.
Reducerea bugetelor de investiții este indicată de jumătate dintre constructori drept o altă consecință majoră. Aproape o treime anticipează o presiune suplimentară asupra prețurilor și marjelor de profit, iar circa 30% se așteaptă la costuri mai mari de finanțare.
Blocajele din licitații și din procesul de autorizare sunt menționate de 25% dintre respondenți. Doar 1% dintre companiile consultate consideră că actuala criză politică și fiscală nu va produce efecte importante asupra pieței.
În total, 76,9% dintre participanții la studiu văd contextul actual drept o amenințare directă pentru propriile afaceri. Cei mai mulți, respectiv 62,5%, anticipează un impact negativ moderat în următoarele 12 luni, iar 14,4% se așteaptă la efecte negative majore.
De ce este Clujul vulnerabil
Clujul are simultan proiecte importante în infrastructura rutieră, sănătate, utilități, construcții publice și dezvoltări imobiliare private. Printre investițiile aflate în diferite faze se numără Centura Metropolitană, Spitalul Pediatric Monobloc, proiectele de modernizare a drumurilor județene și mai multe investiții finanțate din fonduri europene sau prin PNRR.
Consiliul Județean Cluj a anunțat pentru 2026 alocări de aproximativ 61 de milioane de lei pentru întreținerea și repararea drumurilor județene, la care se adaugă circa 23 de milioane de lei pentru modernizări și alte investiții. Alte 115 milioane de lei, echivalentul a 25% din bugetul de dezvoltare al județului, au fost repartizate proiectelor europene, inclusiv celor finanțate prin PNRR, potrivit datelor publicate de administrația județeană.
Un eventual blocaj al decontărilor nu înseamnă numai încetinirea șantierelor. Constructorii trebuie să achite salarii, materiale, utilaje, combustibil și facturile subcontractorilor înainte de a încasa, în multe cazuri, banii de la beneficiarul public. Dacă întârzierile se prelungesc, firmele sunt obligate să apeleze la credite mai scumpe, să reducă ritmul lucrărilor sau să amâne alte investiții.
Pentru Cluj, unde volumul proiectelor este ridicat, efectele s-ar putea propaga rapid către sute de firme locale care furnizează materiale, transport, proiectare, instalații sau servicii specializate.
Constructorii rămân totuși prudenți-optimiști
În ciuda problemelor semnalate, majoritatea companiilor nu anticipează încă o prăbușire a pieței. Aproximativ 51% dintre constructorii chestionați estimează că cifra lor de afaceri va crește în 2026, în principal pe baza contractelor deja semnate.
Dintre aceștia, 20,2% mizează pe o creștere cuprinsă între 10% și 25%, 17,3% estimează un avans de până la 10%, iar 13,5% se așteaptă la o majorare de peste 25%.
Alte 26,9% dintre firme anticipează o stagnare. La polul opus, 22,2% se pregătesc pentru scăderea afacerilor, inclusiv 2,9% care estimează o contracție mai mare de 25%.
„Este de înțeles îngrijorarea celor mai mari 100 de firme de construcții din țară, deoarece acestea au în portofoliu un volum însemnat de lucrări publice”, a explicat Andrei Spătaru, CEO IBC Focus. Potrivit acestuia, așteptările pentru 2026 rămân mixte, cu o balanță încă ușor înclinată către optimism.
Infrastructura, miza principală pentru următoarele 12 luni
Lucrările publice au o pondere dominantă în portofoliul marilor constructori: infrastructura reprezintă 31% dintre proiectele analizate, construcțiile sociale și comunitare 18%, iar utilitățile 14%.
Totodată, 76% dintre firme consideră că infrastructura va rămâne cel mai dinamic segment în următoarele 12 luni. Urmează construcțiile industriale, proiectele de utilități și investițiile medicale.
Pentru Cluj, această prognoză este relevantă, însă continuarea lucrărilor în ritmul anunțat va depinde nu doar de existența contractelor, ci și de predictibilitatea bugetară, efectuarea decontărilor și evitarea unor noi blocaje administrative.
Studiul „TOP 100 Antreprenori Generali în Construcții”, ajuns la ediția a XVII-a, a fost realizat de IBC Focus prin analizarea a peste 50.000 de șantiere și proiecte publice și private, completată cu chestionare și interviuri în rândul principalilor constructori.


Schimbare radicală: SUA nu mai retrag soldații din Europa, îi transferă pe flancul estic. România ar putea fi vizată (Bloomberg)










