Fundaţia Civitas pentru Societatea Civilă a organizat în data de 23 octombrie 2008 la Cluj-Napoca masa rotundă în cadrul căreia au fost prezentate rezultatele studiului „Evaluarea Experienţei Unităţilor Administrativ Teritoriale din Mediul Rural în Implementarea Programelor de Dezvoltare Susţinute din Fonduri Publice Naţionale precum şi a celor de Pre-aderare”.
Proiectul în cadrul căruia s-a realizat acest studiu şi-a propus să crească nivelul de implicare a reţelei Rural-Net în procesele de dezvoltare comunitară la nivel naţional. RuralNet este o reţea a ONG-urilor active în domeniul dezvoltării comunitare în spaţiul rural iar Fundaţia Civitas pentru Societatea Civilă a fost organizaţia din cadrul reţelei care s-a ocupat de realizarea studiului.
Iar realizarea lui a fost posibilă prin intermediul finanţării oferite de către Fundaţia Charles Stewart Mott.
Prin intermediul acestei cercetări membrii Reţelei au dorit să realizeze o monitorizare independentă a modului în care sunt implementate programele de dezvoltare locală ale Uniunii Europene în România şi modul în care actorii proceselor de dezvoltare comunitară/locală sunt pregătiţi şi informaţi în legătură cu aceste procese.
La evenimentul din Cluj-Napoca au participat reprezentanţi ai sectorului non-profit, ai DADR Cluj şi OJPDPP Cluj, ai comunităţilor rurale dar şi reprezentanţi din mass-media.
În cadrul acestui eveniment s-au prezentat rezultatele obţinute şi s-au purtat discuţii legate de nivelul de dezvoltare al zonei rurale din România dar şi despre importanţa unităţilor-administrativ teritoriale din zona rurală indiferent de numărul de locuitori, în realizarea de proiecte prin care să contribuie la dezvoltarea zonelor rurale.
S-a ajuns la această concluzie deoarece unul dintre rezultatele studiului arată că cele mai multe investiţii publice nerambursabile din fonduri SAPARD s-au realizat până în mai 2008 în comune cu o populaţie relativ mare (peste 4.000 de locuitori) în detrimentul celor cu o populaţie redusă (sub 2.500 locuitori).
Evaluarea Experienţei Unităţilor Administrativ Teritoriale din Mediul Rural în Implementarea Programelor de Dezvoltare Susţinute din Fonduri Publice Naţionale precum şi a celor de Pre-aderare
Proiectul şi-a propus să crească nivelul de implicare a reţelei Rural-Net în procesele de dezvoltare comunitară la nivel naţional. RuralNet este o reţea de dezvoltare rurală din România formată din 20 de organizaţii neguvernamentale. Iar Fundaţia Civitas pentru Societatea Civilă a fost organizaţia din cadrul reţelei care s-a ocupat de realizarea acestui studiu.
Prin intermediul acestei cercetări membrii Reţelei au dorit să realizeze o monitorizare independentă a modului în care sunt implementate programele de dezvoltare locală ale Uniunii Europene în România şi modul în care actorii proceselor de dezvoltare comunitară/locală sunt pregătiţi şi informaţi în legătură cu aceste procese.
Printre obiectivele pe termen lung ale reţelei Rural – Net se găseşte şi acela prin care se doreşte ca reţeau să aibă capacitate independentă de analiză şi sinteză a politicilor de dezvoltare comunitară promovate de Guvern precum şi o capacitate de influenţare a acestora. Acest studiu reprezintă un prin pas în ceea ce priveşte aceste aspecte.
Prezentul raport cuprinde analiza sintetică a rezultatelor sondajului de opinie realizat în rândul reprezentanţilor unităţilor-administrativ teritoriale din mediul rural din România cu privire la experienţa lor în ceea ce priveşte implementarea programelor de dezvoltare susţinute din fonduri guvernamentale naţionale şi europene
Raportul de cercetare este structurat în şase capitole:
Primul capitol cuprinde prezentarea generală a contextului cercetării şi a temelor acoperite în domeniul vizat.
Al doilea capitol prezintă obiectivele studiului.
În capitolul trei detaliem metodologia de lucru adoptată şi rezultatele la nivelul reprezentativităţii eşantionului pentru populaţia unităţilor-administrativ teritoriale rurale din România.
Al patrulea capitol prezintă în detaliu rezultatele studiului pentru temele cuprinse în chestionar.
Capitolul cinci include o interpretare a rezultatelor şi posibile recomandări privind îmbunătăţirea accesabilităţii şi calităţii implementării programelor de dezvoltare finanţate din fonduri publice guvernamentale naţionale şi Europene.
Iar capitolul şase prezintă chestionarul utilizat în cadrul cercetării.
Metodologia
Colectarea datelor pentru realizarea obiectivelor studiului a fost realizată, în perioada 5 aprilie – 15 mai 2008, prin utilizarea metodei intervievării, prin trimiterea unui chestionar prin poştă unităţilor administrativ-teritoriale eşantionate.
Cadrul de eşantionare a inclus toate unităţile-administrativ teritoriale ale României din mediul rural conform codurilor SIRUTA (Sistemul Informaţional Român al Unităţilor Teritorial Administrative).
Eşantionul utilizat este unul probabilistic, bi-stadial, stratificat în primul stadiu. Eşantionul a fost construit prin identificarea straturilor, care au fost construite prin intersectarea regiunilor de dezvoltare şi categoria unităţilor-administrativ teritoriale după populaţie.
Identificarea ariilor geografice, cele opt regiuni de dezvoltare (Regiunea Nord Est, Regiunea Sud-Est, Regiunea Sud Muntenia, Regiunea Sud-vest Oltenia, Regiunea Vest, Regiunea Nord-Vest, Regiunea Centru, Regiunea Bucureşti Ilfov), la nivelul fiecărei regiuni s-au identificat judeţele componente şi la nivelul fiecărui judeţ s-a întocmit lista unităţilor-administrativ teritoriale rurale.
Unităţile-administrativ teritoriale rurale au fost grupate în funcţie de numărul populaţiei în trei categorii (unităţi mici sub 2.500 locuitori, unităţi medii între 2.501 şi 4.000 de locuitori şi unităţi mari cu peste 4.000 locuitori).
Concluzii:
• Aproximativ o treime din unităţi au beneficiat de cel puţin o finanţare nerambursabilă din cadrul programului SAPARD, programul principal de pre-aderare la Uniunea Europeană.
• Concentrarea investiţiilor publice nerambursabile din fondurile SAPARD în unităţile-administrativ teritoriale cu o populaţie relativ mare (peste 4.000 de locuitori) în detrimentul celor cu o populaţie redusă (sub 2.500 locuitori).
• 81,60% de respondenţi consideră că fondurile structurale ale UE constituie o mare oportunitate pentru dezvoltarea unităţii administrativ-teritoriale pe care o reprezintă.
• Deşi unităţile-administrativ teritoriale cu o populaţie sub 2.500 de locuitori au demarat procesul de elaborare şi adoptare a strategiilor proprii de dezvoltare înaintea celorlalte autorităţi, ponderea unităţilor mici fără strategii proprii rămâne cea mai ridicată.
• Ponderea strategiilor de dezvoltare adoptate este cea mai ridicată în cazul regiunii Nord-Est, iar cea a unităţilor-administrativ teritoriale fără strategii în curs de elaborare sau adoptate în cazul regiunii Sud-Est.
• Gradul scăzut de dotare şi accesul limitat al populaţiei la serviciile de utilităţi publice existente indică necesitatea unor nivele ridicate de investiţii în infrastructura rurală în vederea organizării şi furnizării acestor servicii.
• În ultimii cinci ani, în contrast cu 5,19% din unităţi administrativ teritoriale în care s-au desfiinţat servicii de utilităţi publice, în cazul unui total de 56,30% unităţi-administrativ teritoriale s-a raportat extinderea a cel puţin unui serviciu de utilităţi publice existente şi în cazul a 33,33% din unităţi-administrativ teritoriale a înfiinţării de servicii noi.
• În ciuda faptului că două treimi din unităţile-administrativ teritoriale sunt cuprinse în cel puţin o formă de asociere între autorităţi publice locale doar în cazul a 13.33% din răspunsuri s-a indicat organizarea a cel puţin unui serviciu comunitar de utilităţi publice la nivelul asociaţiei.
• Deşi nivelele de satisfacţie cu performanţa instituţiilor care administrează programul SAPARD sunt relativ mari, acestea sunt sistematic mai scăzute în cazul unităţilor-administrativ teritoriale cu o populaţie sub 2.500 de locuitori faţă de restul unităţilor din mediul rural.
• Unităţile-administrativ teritoriale au reuşit să acceseze sub 50% din oportunităţile de dezvoltare finanţate din fonduri publice nerambursabile, totuşi nu s-a identificat diferenţe în funcţie de populaţie sau profil teritorial.
