România rămâne fără singurul concurent privat care putea sparge monopolul de stat al Salrom pe piața exploatării de sare gemă. Într-o mișcare fulgerătoare, autoritățile de la București au retras licența de concesiune pentru perimetrul Valea Florilor (județul Cluj), deținută de firma Diana Exploatări Miniere SRL și controlată de grupul maghiar Salt-Veres ZRT.
Decizia a fost publicată marți, 2 iunie 2026, în Monitorul Oficial, producând efecte juridice imediate. Lovitura este cu atât mai dură cu cât vine la mai puțin de un an și jumătate după ce compania reușise, în decembrie 2024, să obțină aprobarea licenței după o așteptare tensionată de nu mai puțin de 15 ani!
15 ani de așteptare, anulați în 18 luni: De ce a intervenit statul?
Prin Decizia nr. 15 din 25 mai 2026, semnată de președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon, Adriana Petcu, contractul de concesiune nr. 12.248/2009 a încetat definitiv.
Deși textul oficial publicat în Monitorul Oficial nr. 462 nu detaliază faptele concrete din teren, temeiul legal invocat este extrem de clar: nerespectarea termenelor legale de începere a activității. Autoritatea a aplicat articolele 31, 34 și 37 din Legea minelor nr. 85/2003. Potrivit legislației din România, orice titular de licență este obligat să demareze efectiv activitățile miniere în termen de cel mult 390 de zile de la intrarea în vigoare a documentului. Cum ordinul de aprobare fusese publicat pe 31 decembrie 2024, termenul critic a expirat, iar statul a activat clauza de reziliere.
Miza de la Cluj: Un zăcământ uriaș de zeci de milioane de tone
Perimetrul Valea Florilor, situat în comuna Ploscoș (Cluj), nu este o simplă rezervă locală, ci unul dintre cele mai strategice proiecte miniere private din țară. Conform datelor tehnice dintr-un raport Ipromin, zăcământul ascunde rezerve valorificabile estimate la circa 26 de milioane de tone de sare gemă.
Planurile investitorilor maghiari erau de-a dreptul faraonice:
O capacitate teoretică de producție de până la 900.000 de tone pe an (cu o țintă realistă setată inițial la 440.000 de tone).
O durată de viață a exploatării estimată la 29 de ani.
Tehnologie de ultimă generație: o salină modernă, complet automatizată, bazată pe combine electrice și procesare direct în subteran.
În ciuda acestor planuri spectaculoase comunicate în presă, realitatea din actele contabile arăta cu totul altceva. Diana Exploatări Miniere SRL (înființată în 2006 și trecută succesiv din portofoliul unor brokeri români în offshore-uri din Panama, înainte de a fi preluată de familia Veres) a raportat pentru anii 2022, 2023 și 2024 cifră de afaceri zero, profit zero și zero angajați, înregistrând în schimb datorii de peste 884.000 de lei.
Ce urmează? Obligațiile rămân, spectrul unui proces planează la orizont
Deși compania controlată de Sandor Mate Veres a pierdut dreptul de a mai scoate fie și un kilogram de sare din solul clujean, obligațiile de mediu și de conservare nu dispar. Decizia publicată stipulează clar că în sarcina societății subzistă toate obligațiile legale aplicabile activităților miniere. În plus, în termen de maximum trei luni, autoritățile vor stabili măsurile exacte cu privire la perimetru și dotările aferente.
Există, desigur, și o a treia cale: instanța. Legea minelor oferă dreptul companiei de a contesta măsura la tribunal, în contencios administrativ, cerând suspendarea deciziei de anulare. Până la acest moment, nu există informații oficiale privind deschiderea unui astfel de litigiu.
Prin această decizie, Salrom (controlată 51% de statul român și 49% de Fondul Proprietatea) își păstrează neatins monopolul absolut pe piața autohtonă a sării. Visul ca sarea din Cluj să ajungă pe șoselele din România pentru deszăpezire, la prețuri competitive de piață liberă – o necesitate subliniată inclusiv de Consiliul Concurenței încă din 2018 – rămâne, cel puțin pentru moment, blocat în subteran.
Descoperă mai multe la TurdaNews
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
