fbpx
Scrie un comentariu

anxietate

Cu toții cunoaștem anxietatea și am trăit-o în nenumărate situații. De regulă, am privit-o ca pe o stare accentuată de neliniște, care a apărut când mergeam singuri noaptea pe străzi întunecate, când am fost puși în fața unui examen dificil sau când o persoană dragă, pe care o știam bolnavă, nu ne-a putut răspunde la telefon.

Anxietatea normală este o emoție firească și, chiar dacă vine însoțită de respirație îngreunată, palpitații și mușchi tensionați, poate fi constructivă. Spre deosebire de aceasta, cea patologică trebuie privită cu foarte multă responsabilitate din cauză că, netratată corespunzător, poate conduce la apariția unor probleme grave – dependență de alcool, depresie, eșec academic, performanță scăzută la locul de muncă etc.

Ce este anxietatea patologică?

Spre deosebire de anxietatea normală, fiziologică, cea patologică poate varia în funcție de intensitate și de durata manifestării, de la forme ușoare, până la cele ce presupun stări intense de disconfort.

Anxietatea patologică poate lua diverse forme, cele mai frecvente fiind:

  • tulburarea de panică: se manifestă prin atacuri de panică recurente, însoțite de evitarea situațiilor declanșatoare, fiind confundată deseori cu atacul de cord (senzația de sufocare, palpitații, durere în piept, transpirații etc.);
  • fobia socială: poate fi descrisă ca fiind teama puternică de a fi pus în situații jenante sau de a fi judecat de către cei din jur, situațiile sociale fiind adesea evitate;
  • fobia specifică: se manifestă prin frica accentuată față de anumite obiecte, animale sau situații;
  • nevroza obsesiv-compulsivă: este caracterizată de prezența persistentă a unor gânduri (imagini) care produc stări puternice de teamă sau de vinovăție și pe care persoana afectată nu le poate scoate din minte oricât ar încerca;
  • anxietatea generalizată: apare sub forma unor îngrijorări excesive, deseori nerealiste, care se manifestă pe o perioadă lungă de timp și care nu pot fi controlate de către bolnav;
  • tulburarea de stres posttraumatic: rezultă în urma trecerii printr-o experiență extremă, ce a fost asociată cu stări de neputință și de groază, în urma cărora victima continuă să retrăiască senzațiile negative ca și cum evenimentul ar continua și în prezent.

Dat fiind faptul că, de foarte multe ori, manifestările anxietății patologice implică și simptome somatice variate ca localizare, mulți pacienți ajung în secțiile de cardiologie, pneumologie, gastroenterologie sau neurologie. Dintre cele mai frecvent întâlnite astfel de manifestări se pot menționa: senzația de sufocare, tremor, senzația de amorțeală a membrelor, cefalee, transpirații accentuate, tahicardie, grețuri etc.

Simptome precum senzația «morții iminente», teama de a pierde controlul, dispoziția tristă, neliniștea psihomotorie sau tulburarea memoriei de fixare ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru medicii din serviciile de urgență. După excluderea unei eventuale patologii organice, aceștia ar fi indicat să îndrume bolnavul către un medic psihiatru, acesta din urmă putând oferi un plan de tratament corect.

Tratamentul pentru anxietate trebuie adaptat nevoilor pacientului

Tratamentul pentru anxietate nu este unul simplu, aceasta îmbrăcând forme diverse, ce variază în funcție de intensitatea și durata simptomelor. În cadrul spitalului de recuperare Polaris Medical, acesta este personalizat în funcție de nevoile pacientului, munca în echipă și abordare multidisciplinară crescând cu mult șansele de recuperare.

În diagnosticarea corectă a tulburărilor anxioase, mai exact a intensității și a duratei, pacientul va fi supus unui interviu psihiatric și va fi evaluat atât psihologic, cât și din punct de vedere somatic. Aceste etape sunt esențiale pentru crearea unui plan de tratament eficient, în care vor fi combinate:

  • tratamentul psihofarmacologic – folosește medicația anxiolitică și antidepresivă, fiind utilizate, în general, dozele cele mai mici;
  • psihoterapia cognitiv-comportamentală – utilizează atât tehnici cognitive, cât și tehnici comportamentale;
  • psihoeducația – vizează informarea pacientului și a familiei acestuia cu privire la tulburările anxioase, tratament și evoluție.

Atât atacurile de panică, cât și tulburarea obsesiv-compulsivă, fobia socială și anxietatea generalizată sunt tulburări anxioase frecvente, care afectează grav viața a nenumărate persoane. Multe dintre acestea apelează, din cauza simptomelor ce pot fi confundate ușor cu cele ale altor afecțiuni, la serviciile de urgență, astfel că întâlnirea cu medicul psihiatru este amânată.

Pentru a opri aceste stări negative, care îndepărtează cu mult bolnavul de o viață normală, este necesar să se acorde o mai mare atenție simptomelor psihice. Identificarea acestora și apelarea precoce la ajutor medical de specialitate pot scuti persoana afectată de foarte multă suferință și o pot ajuta să privească viața fără teamă, din nou.

Se încarcă comentariul... Comentariul va fi reîmprospătat ulterior 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune ceva aici...
Log in with ( Te înregistrezi pe site? )
sau postează ca vizitator