Recent, Guvernul PNL-PSD (că UDMR-ul își vede de politicile sale) a propus noi modificări ale Codului Fiscal. Generate de disperarea guvernamentală, în fața deficitului excesiv în creștere și a banilor ”lipsă” din vistieria guvernamentală. Iar modificările reflectă logica celui care nu are viziunea în ansamblu (macroeconomie), rezumându-se la soluțiile simpliste de a crește taxele și impozitele.
În mod normal, când PNL a dat mâna cu PSD, conjuctural, parafând o alianță împotriva firii (politice), mulți au crezut că ideea nu era de a-i asigura ”liniștea” președintelui Iohannis, deranjat prea des din frecventele concedii din zgomotul dintre Putere și Opoziție, nici de a acapara puterea pentru a impune o guvernare cu iz dictatorial, în care Opoziția aproape nu mai există și nici de a-și împărți banii țării în funcție de interese, fără ca ochii ”altora” să vadă prea multe.
Nu știu ce mai cred acum… Acum, când e liniște câtă n-au avut de mult timp, dar când prețurile au luat-o razna, când se anunță noi creșteri de taxe și impozite, când facturile la utilități împovărează familiile de români care își văd visul de bunăstare rezonabilă tot mai îndepărtat, când inflația dă cu buzunarele noastre de pământ, violându-le samavolnic puterea de cumpărare, când ratele bancare cresc aproape de la o zi la alta, spre îngrijorarea celor care s-au împrumutat sperând ca astfel să-și asigure un confort al vieții în prezent…
Personal, cred că guvernarea PNL-PSD a eșuat. Pentru că o guvernare de acest gen nu poate viza decât reforme profunde, care nu se pot face de guverne cu o majoritate la limită sau în vremuri politice tulburi. Am ratat o reformă profundă în învățământ, am ratat o reformă în sănătate (reformă nu înseamnă doar majorările salariale pentru personalul medical din sănătate, ci mult mai mult), am ratat reforma în administrația locală (ba chiar am involuat profund, în ultimii ani), am ratat reforma politicilor sociale, am ratat reforma strategiei turistice a României (care continuă să aibă un potențial impresionant, care este neglijat cu o lejeritate aproape inconștientă), am ratat reforma sportului de performanță (strategii, investiții, modificarea politicilor de sponsorizare astfel încât mediul privat să fie cointeresat să susțină performanța sportivă), am ratat reforma Constituției (de care se tot discută de ani de zile) și, nu în ultimul rând, am ratat și reforma politicilor fiscale…
Reforma politicilor fiscale este extrem de importantă, pentru că poate constitui baza construcției unei societăți solide, performante, prospere… Aș spune că poate include, în diverse procente, toate celelalte politici amintite anterior. Iar noi continuăm să mergem pe ideea unor schimbări ale Codului Fiscal, făcute pe genunchi, dictate de disperarea lipsei banilor. Și mărim taxe, ca să ”rezolvăm” problema. Și n-o vom rezolva, pentru că este evident că aceasta nu are cum să fie ”soluția”!
La câtă liniște a avut Guvernul ăsta (surprinzător de multă, având în vedere viața grea a românilor), mă așteptam să vină cu o reformă fiscală profundă, care să pună în valoare o direcție spre care vrem să ne îndreptăm. Numai că, din câte se pare, noi nu ne îndreptăm spre nicio direcție. Eventual, mutați colo-colo de vânturile economice mondiale (sau alte interese), vom sfârși să ne rugăm să avem măcar un dram de noroc, să nu cădem în prăpastia din care nu mai avem cum să ieșim vreodată. Ori, această viziune, pentru o țară ca România, este inacceptabilă!
Mă așteptam ca, după ce PSD a dat mâna cu PNL (stânga cu dreapta politică), să văd o construcție politică dispusă să-și asume o reformă structurală, o reformă bazată pe răspunsuri la întrebări esențiale, o reformă care să pună bazele unei dezvoltări ulterioare indiferent de guvernare… Dar, n-am văzut nimic!
Cu un aparat de stat supradimensionat (foarte mulți angajați în sistemul public), cu salarii exorbitant de mari în sistemul public comparativ cu sistemul privat (care apasă și mai tare pe dezechilibrul bugetar, inclusiv prin ”drepturile speciale” de care beneficiază și aici pot aminti renumitele ”pensii speciale”), cu o impozitare foarte mare a ”muncii” (suntem printre țările în care ”munca” este impozitată la cote mari, vreo 45% din venitul brut al unui angajat) combinată cu un sistem de ”ajutoare sociale” (mai ales într-o perioadă în care lipsa de personal se resimte acut în multe domenii ale economiei) gândite mai mult sau mai puțin electoral dar cu un impact semnificativ în buget, în lipsa unor politici publice (chiar economice) de stimulare a antreprenoriatului sau de stabilire a unor direcții de dezvoltare esențiale, nu cred că ne putem redresa vreodată… Asta dacă se dorește așa ceva, bineînțeles!
Fără această reformă profundă, făcută pe baza unor principii de la care să pornim (de exemplu, o impozitare a muncii mai relaxată și o relaxare fiscală pentru micii agenți economici/stimularea antreprenoriatului care poate aduce plusvaloare, la care să se adauge alte măsuri care să vizeze impozitarea proprietăților, ori reducerea aruncatului cu bani prin tot felul de măsuri sociale etc), cred că vom ajunge să ne tăiem și craca de sub picioare, în cele din urmă.
Singura dilemă este dacă cei care ne conduc o fac din prostie sau deliberat, din anumite interese. Indiferent de variantă, societatea civilă trebuie să devină mai vigilentă ca niciodată! Nu de alta, dar ”somnul națiunii naște monștrii”, ca să-l parafrazez pe celebrul pictor spaniol Goya, care spunea că ”somnul rațiunii naște monștrii”.
Iar dacă n-aveți chef, că e și asta o variantă, vă doresc ”somn ușor” în liniște!
TurdaNews este un portal informativ deschis oricărei persoane care vrea să-şi exprime opinia, în mod public, indiferent că e vorba de oameni politici, sportivi, oameni de afaceri, profesori, jurnalişti, reprezentanţi ai societăţii civile, cadre didactice etc. Ne puteţi transmite opinia dvs, pe diverse teme de interes, la adresa redactia@turdanews.net.
Descoperă mai multe la TurdaNews
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
Dar, o reforma in jurnalism, nu ai dori, Gelu? Eu tare imi doresc sa scapam de stiri de nimic, cu titluri pompoase, sa.prosteasca cititorul sa dea clic. Cat crezi ca v-a mai tine treaba asta, din ce cauza crezi ca.nu mai au romanii incredere in presa, pe langa faptul ca in presa sunt agenti acoperiti sri? Dar nu vrei tu ca profiti si tu de trendul asta de tepuire a cititorului.
Eu îmi doresc o reformă și în jurnalism! Iar la TurdaNews se face.
Pe TurdaNews publicăm multe informații relevante. Și punem accent pe calitatea informațiilor, dar și pe formarea noii generații de jurnaliști (suntem singurul organ de media local care dăm credit tinereții și sprijinim studenții sau absolvenții facultăților de profil).
Evident, nu suntem perfecți. Dar suntem redacția care caută să se perfecționeze, zi de zi.
Neîncrederea în presă face parte dintr-un scenariu care clătină democrația, în esența ei. Sunt și organe de media ok, nu putem generaliza.
Faptul că tu nu știi să scrii corect „va mai ține”, în loc de „v-a mai ține”, arată faptul că faci parte din categoria românilor fără o educație de bază, ușor de prostit/manipulat (mai ales când ai impresia că ți-ai dat seama de ceva, care de fapt ți-a fost indus, ca idee, cu un anumit scop).
Cititorii TurdaNews nu sunt „țepuiți”! Au acces la informație, în mod gratuit. Deși nici asta nu e prea normal…
Ai dreptate Gelu. Trebuie reforma si prioritati. La ora actuala, ANAF-ul e de rasu-plansu, ca dupa ei, marile pierderi din economia romaniei, e la profesorii care dau ore in particular sau la PFA-uri. Nicidecum la firmele care au cifre de afaceri de la 30 milioane de lei in sus, care fac evaziune prin tot felul de metode. Pe aia ii lasa in pace, daca fac controale, le fac de ochii lumii, deoarece ANAF-ul ia mita de la firmele mari.