Filă de istorie vie, scrisă vineri, 27 iunie 2025, ziua de debut a FITT 2025, aflat la ediția a IX-a la Turda cu Teatrul Național „Aureliu Manea” care a pus în scenă, în premieră, spectacolul document „Maria Tănase – Glasul Necuprins”, în regia și scenografia uriașului regizor Cătălin Bocîrnea, acum pe buzele tuturor.
Un spectacol excepțional, excelent gândit și documentat, cu o muncă fantastică în spate, cu greutatea unei incredibile responsabilități de a aduce pe scenă Pasărea Măiastră a cântecului românesc, a noastră Maria Tănase. Talentul, frământările și dăruirea unor artiști care știu că istoria se trăiește, limba română se vorbește și cântecul nemuritor se cântă cu sufletul în palmă, liber, indiferent de vremuri, de bariere ori interziceri.
„Maria Tănase-Glasul Necuprins” e fir de borangic ascuns în sânge și drag de doină nemuritoare, e bocet spre pământ și rugă spre cerul părinte, e lacrima iubirii care… „de la tin’ nu se mai ia”, e nume sfânt și simțire românească, e „doina din ce s-o făcut”, e apus de soare în strop de vin ghiurghiuliu, e „mi-am pus busuioc în păr” și cântul inimii, „vâjâitul vântului” și basmaua din seara iubirii. Nici vremurile, nici interdicția ori critica nu au putut răpune măreția unei artiste desăvârșite. Maria Tănase a fost pe scenă la Turda.
O ador pe Maria Tănase și am purtat întreaga zi o emoție fantastică pe care am dus-o cu mine și la spectacol. Am pășit încet simțind că sunt în fața unui mare moment deși văzusem și avanpremiera spectacolului „Maria Tănase -Glasul necuprins”, în 13 iunie 2025 și despre care am scris pe TurdaNews.
Am ridicat ochii care s-au lipit împreună cu o exclamație de uimire de peretele pe care se derulau imagini succesive cu Maria Tănase. M-am oprit încurcată, încă și mai emoționată. Am privit totul în tăcere. Am îmbrățișat-o cu toate simțurile și iubirea mea, iubire pe care o port încă de pe când aveam 3 ani când în casa părinților mei, de pe un disc de vinil răsunau cântecele ei.
În foaier am găsit și un afiș cu prezentarea spectacolului. Oameni frumoși, eleganți, actori și voluntari ai Teatrului Național ”Aureliu Manea” Turda, artiști și oameni de cultură ai Turzii, ii presărate pe ici pe colo, un trandafir în păr și un zâmbet colectiv pe care am încercat să îl traduc : bucurie și mândrie că la Turda se scrie istorie cu un spectacol cât toată România! „Maria Tănase-Glasul Necuprins”.
Regizorul și scenograful spectacolului document Cătălin Bocîrnea a construit cu mare curaj și înțelepciune o poveste în poveste a unor vremuri în care cuvântul devenea îngrădit, în care cântecul era interzis, dar libertatea și patriotismul Mariei Tănase au învins iar libertatea ei s-a transformat în cântecul nemuritor al Păsării Măiastre. Am schimbat două vorbe cu regizorul spectacolului la ieșire și am privit omul și profesionistul care a adus la Turda o bijuterie rară. Și da, actrița Raluca Marina Gheorghiu a cântat povestea.
Actrița Raluca Marina Gheorghiu a strălucit pe scenă și s-a transformat în cântec, făcând să danseze rochia roșie din satin pe trupul zvelt ca într-o poveste a altor timpuri. Roșu iubire a fost mereu pe scena încărcată de mireasma unor vremuri în care „Mărioară de la Gorj” scurta drumul dorului, ostoind versul cu mierea vorbelor și înaltul cântecului.
Și a cântat „Blestem”, „Mărioară de la Gorj”, „Bun îi vinu ghiurghiuliu” cu țambalul care nu îmi dă pace nici acum, „Până când nu te iubeam”, „Ciuleandra”, „Uhai bade”, „Cântec de leagăn” și „Mi-am pus busuioc în păr”. Ținutele actriței Raluca Marina Gheorghiu care a interpretat-o magistral pe Maria Tănase au fost spectaculoase. Rochia roșie din satin, rochia albă, diafană, plutind pe scenă, kaftanul alb cu motive naționale și trandafirul alb din păr au adus pe scenă eleganța unei artiste imense.
Întreaga echipă a înflorit spectacolul cu vocea incredibilă a povestitorului, actorul Cătălin Florea, universul sonor a lui Alexandru Condurat și Andrei Gheorghiu, video Art semnat de Marius Palermo și Cătălin Bocîrnea și desigur partenerii de scenă, minunații actori Valentin Oncu și Alexandru Condurat.
Maria Tănase a lăsat privirea spre pământ doar în ultimul spectacol. Mâna spre cer și privirea departe au însoțit-o mereu. Acolo era genialitatea sa. Știa și o căuta mereu. A cântat așa cum a trăit, cum a iubit! Năvalnic, adevărat, iar Raluca Marina Gheorghiu a făcut un rol memorabil pe care cei prezenți nu îl vor uita multă vreme. Stau mărturie imaginile surprinse înainte și după spectacol. Flori, lacrimi, petale de trandafiri și emoție pură în palmele spectatorilor care au șters lacrimi de bucurie că la Turda scena a înflorit în sărbătoare și care au răsplătit cu ovații repetate un spectacol măreț.
Floarea de pe scenă dăruită spectatorilor și dăruită apoi de aceștia cântecului românesc și Mariei Tănase ne aduc aminte de istoria unui popor ce a dat Mari Valori pe care avem datoria să le cinstim, să le aducem omagiu și să le păstrăm cu noi, amintindu-le mereu. În 2024 a fost omagiat George Enescu într-un film excepțional ce a făcut înconjurul lumii, în regia lui Toma Enache, „George Enescu-Jupuit de viu”, anul 2025 e, se pare anul Mariei Tănase iar anul 2026 a fost deja denumit oficial Anul lui Brâncuși. Se pare că atunci când iubirea învinge și astrele consimt la realizări impresionante..
- „Știam că va fi extraordinar dar a fost chiar peste așteptări… o lecție de istorie, talent, de bun gust și bun simț, de morală, de valoare, ceva cu-adevărat autentic și excelent gândit-scenariul ff. deștept!”, a spus Vlad Cărbune, realizatorul evenimentului La Răscruce de Cărți.
- „Emoționant până la lacrimi! M-a impresionat Forța actriței Raluca Gheorghiu care a strălucit pe scenă!”, a spus Nicoleta Meșter.
- „Am admirat curajul regizorului Cătălin Bocîrnea la prezentarea unui moment istoric! Excepțional!”, a spus scriitoarea Helene Pflitsch.
- „Doamne! Ce am trăit noi, azi la Turda? Raluca Gheorghiu e fantastică! Nu pot uita!”, a spus și prof. Crina Boțan.
Așadar, Festivalul Internațional de Teatru de la Turda a debutat în forță și emoție cu „Maria Tănase-Glasul Necuprins”, a urmat apoi „Antropologia Emoției”, un concert minunat cu Florin Chilian la Cafeneaua Teatrului și surprizele continuă.
În urmă cântecul românesc al Păsării Măiastre, Maria Tănase, în suflet roșu iubire, floarea de pe scenă și microfonul impozant imprimate pe retină. Se aude încă… „Dragi mi-s cântecele mele”... Pentru că Maria Tănase în sânge se poartă…
Descoperă mai multe la TurdaNews
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
