În urma publicării articolului privind apariţia unei informaţii privind interdicţia turiştilor de a intra într-o anumită zonă a minei Terezia din Salina Turda, ştire difuzată de postul Realitatea TV la jurnalele de ştiri din cursul zilei de ieri (citeşte AICI), directorul Salinei Turda, ing. Ovidiu Mera, ne-a transmis un drept la replică, cu informaţii care contrazic ştirea difuzată de postul naţional de televiziune.
Iată dreptul la replică, integral:
În urma reportajului difuzat de postul de televiziune Realitatea TV, în data de 08.10.2012, în cadrul emisiunii de ştiri de la ora 10 a.m., privind restrictionarea accesului intr-o anumită zonă a minei Terezia ca urmare „a infiltraţiilor de apă şi a căderii de bucăţi de sare”, în virtutea dreptului la replică, dorim să facem următoarele precizări:
– Salina de la Turda este aerisită în mod natural. Aerajul salinei se face prin puţurile care fac legătura între suprafaţă şi camerele de mină de tip conic (Terezia şi Iosif) şi cele două ieşiri ale galeriei de transport Franz Iosif. La pătrunderea aerului atmosferic în subteran, în contact cu pereţii de sare, se produce condensarea vaporilor de apă din compoziţia acestuia. Drept urmare, se formează picături de apă salinizată, care pot avea uneori şi un conţinut redus de argilă dizolvată dispersată în masa picăturii (sursa argilei sunt impurităţile din masa sării – sub 1,5%). Picăturile cad în aria situată sub verticala celor două puţuri din cupola minei.
– În mina Terezia s-au amenajat patru puncte de staţionare (Floarea Mare, Ariciul, Arca şi Floarea Mică) şi un debarcader, care sunt legate printr-o alee de circulaţie.
– Aleea de circulaţie trece pe sub puţurile de aeraj în zona situată între Floarea Mică şi Arcă, adică exact prin zona în care circulaţia turiştilor este restricţionată.
– Infiltraţiile de apă sunt prezente în toate cavităţile subterane, indiferent de natura lor (artificiale sau naturale). Manifestarea infiltraţiilor este maximă în zona lucrărilor miniere verticale (puţuri).
– Apa din subteran ar putea proveni, de asemenea, şi din infiltraţii de apă meteorică care străbat formaţiunile marno-argiloase şi sunt drenate tot prin puţurile de aeraj. În acest caz, nivelul infiltraţiilor ar trebui să fie mai ridicat în timpul sezoanelor ploioase, însă în cazul salinei Turda nu s-a constatat acest lucru. Preventiv, gurile puţurilor de aeraj au fost consolidate, s-au realizat plăci de protecţie din beton în jurul acestora şi au fost acoperite cu cupole din tablă.
– Protecţia împotriva căderilor de eflorescente de sare care s-ar putea desprinde din tavanul lucrărilor miniere a fost realizată prin instalarea plaselor de protecţie care acoperă toate zonele unde astfel de formaţiuni sunt prezente.
– Studiile privind stabilitatea cavităţilor subterane care alcătuiesc salina Turda au fost efectuate de un colectiv de cercetători şi cadre didactice universitare de la Universitatea din Petroşani şi au confirmat faptul că pentru următoarea sută de ani nu există niciun risc ca lucrările miniere din salină să se prăbuşească.
In consecinţă, considerăm că reportajele de tipul celui prezentat de postul de televiziune menţionat în preambul sunt insuficient documentate, denaturează realitatea şi nu fac decât să aducă deservicii dezvoltării turismului în România.
Turda, 9 octombrie 2012
Dr. Ing. Ovidiu Mera
Director General
S.C. TURDA SALINA DURGAU S.A.
Descoperă mai multe la TurdaNews
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
