DEZBATERE: Discriminarea copiilor de etnie romă a fost accentuată de criza sanitară!

Discriminarea copiilor de etnie romă a fost accentuată de criza sanitară. Astfel, tot mai mulți copii din comunitățile vulnerabile abandonează școala pentru că nu își permit costurile educației „gratuite”.

Dacă, până în urmă cu aproape doi ani, discriminarea copiilor din comunitățile de etnie romă însemna un loc în ultima bancă sau cel mai ponosit manual, în cei doi ani de criză sanitară, infrastructura digitală care ar fi trebuit să le asigure accesul nediscriminatoriu la educație nu a mai ajuns până în casele lor. Acestea sunt concluziile dezbaterii organizate, astăzi, de Salvați Copiii România, în cadrul proiectului „Servicii integrate pentru persoane de etnie romă din comunități vulnerabile”, finanțat prin Granturile SEE – Programul Dezvoltare Locală.

Andreea s-a înscris singură la școala de vară organizată de Salvați Copiii în localitatea Ciprian Porumbescu, județul Suceava. A întâlnit pe uliță un voluntar, l-a tras de tricou și i-a spus că vrea să învețe, pentru că o să devină profesoară.

Toată vara, dimineața era la școală, iar după ore făcea curățenie în curțile vecinilor ca să câștige câțiva bani, așa că atunci când în septembrie a aflat că familia nu își mai permite costurile școlarizării ei, copila de 11 ani a fost cuprinsă de disperare. A intrat plângând în sala de clasă și a cerut sprijinul voluntarilor. Faptul că Andreea își continuă astăzi cursurile poate fi considerat un succes.

Nu are însă nicio legătură cu succesul faptul că în situația sa sunt mii de copii din România, mai ales din comunitățile vulnerabile, care nu își permit costurile educației ”gratuite” și care ajung să abandoneze școala.

Declarații din cadrul dezbaterii: 

Adrian Szelmeczi, FRDS

„Proiectul Salvați Copiii România este unul generos, conține foarte multe măsuri importante pentru comunitatea romilor și, în special, direcționate către copiii romi. Un proiect generos și complex este, de obicei, și foarte complicat, vor fi multe provocări, mai ales în context pandemic, însă Salvați Copiii România este un ONG foarte puternic.

Am putut să vedem din nou cât de multă expertiză are în acest domeniu și sunt convins că lucrurile vor merge foarte bine. FDRS va fi alături pentru a vă sprjini în implementarea acestui proiect, sperăm că vom reuși să răspunem cât mai mult doleanțelor grupurilor țintă, pentru ca acest proiect să aibă un impact deosebit”

Carmen Gheorghe – Președinte E-Romnja (Asociația pentru Promovarea Drepturilor Femeilor Rome)

„Suntem un grup de femei rome care lucrăm în trei comunități din Bacău, Prahova și Giurgiu și avem o viziune în care spunem că, la nivel local, atâta timp cât femeile rome nu sunt implicate în decizii în familii, dar și în relația cu autoritățile, observăm că nu se înregistrează progrese. Pentru că știm cu toții că atunci când vorbim despre femei, mai ales cele din grupuri etnice, vocile noastre sunt mai puțin ascultate, desi, de multe ori, problemele țin de îngrijire, educație, școlarizare, care de obicei supraresponsabilizează femeile.

(…) Încurajăm fetele și femeile rome să organizeze grupuri de inițiativă locală, alături de care să dezvolte apoi activități.

Temele noastre de lucru se leagă și de  acțiuni care țin de comunitate în ansamblu, cum ar fi accesul la infrastructură, o problemă care afectează în primul rând fetele și femeile rome. Atunci când nu ai drumuri practicabile, femeile trebuie să curețe mai mult, să care copiii în brațe până la școală sau la medic, să care apă acasă atunci când locuința nu este racordată la rețea”

Ana Maria Dumitrașcu – viceprimar Primăria Breasta, județul Dolj

„Mulți dintre copiii care au participat la Grădinița Estivală nu știau să se joace sau să comunice, pentru că acasă nu aveau cu cine să facă asta”

Loredana Caprioară – Director Școala Gimnazială Bahna, județul Neamț

„Copiii au participat cu mare drag la activitățile estivale și îi încântă inclusiv masa caldă, pentru ei e mare lucru! Și ne doare sufletul să vedem că există astfel de situații – să vină la școală pentru a primi ceva de mâncare. La începutul anului mereu părinții ne spun că nu pot trimite copiii la școală pentru că nu au cu ce să îi îmbrace, să îi încalțe”

Organizația Salvați Copiii România

Organizația Salvați Copiii România are o vastă experiență în oferirea de servicii sociale în comunitățile dezavantajate, fiind prezentă în 59 de comunități, din 2016 până în prezent. Salvați Copiii a creat o rețea de incluziune socială și combatere a sărăciei prin asigurarea de servicii integrate (medicale, sociale, educaționale) la nivel local, astfel ajutând la creșterea accesului la servicii sustenabile și de calitate pentru persoane vulnerabile.

În perioada martie 2021 – decembrie 2023, Salvați Copiii desfășoară programe de suport educațional pentru copiii din zonele vulnerabile în cadrul proiectului “Servicii integrate pentru persoane de etnie romă din comunități vulnerabile”, finanțat prin Granturile SEE în cadrul Programului Dezvoltare Locală.

Astfel, anul acesta, 1.590 de copii din patru zone vulnerabile – Breasta (județul Dolj), Checea (județul Timiș), Bahna (județul Neamț) și Ciprian Porumbescu (județul Suceava) – au beneficiat de servicii educaționale în cadrul grădinițelor estivale și al unor activități remediale pentru a recupera materia din perioada în care, din cauza lipsurilor materiale și a infrastructurii digitale care nu ajunge până la casele lor, accesul la educație le-a fost negat în mod discriminatoriu.

Cele patru comunități participante la proiect își vor îmbunătăți statutul prin: numărul de copii care participă la programele educaționale, creșterea numărului de persoane încadrate pe piața formală a muncii, precum și prin reducerea inegalităților privind acoperirea cu servicii sociale și medicale.

Prin toate aceste efecte pozitive pe termen lung, proiectul va contribui la întreruperea ciclului excluderii socio-economice și a cercului vicios al sărăciei și, implicit, la creșterea incluziunii și abilitarea romilor.

Gabriela Alexandrescu – Președinte Executiv Salvați Copiii România

„Numărul copiilor care provin din medii defavorizate care ajung să abandoneze școala pentru că nu își permit costurile educației <gratuite> este cu adevărat îngrijorător, iar pandemia nu a făcut decât să adâncească astfel de probleme. Tocmai acești copii, care provin din medii vulnerabile sunt acum expuși unor riscuri suplimentare, astfel că intervenția noastră este esențială”

La nivelul comunităților vulnerabile, discriminarea este resimțită încă din primii ani de viață, iar mulți dintre ei au fost marginalizați și privați de educație din considerente de rasă.

• 1 din 10 elevi de etnie romă se confruntă cu segregarea școlară (învață în clase unde toți sau majoritatea colegilor sunt romi) .

• 2/3 dintre părinții elevilor din România consideră că elevii de etnie romă sunt discriminați de obicei la școală , însă 61% dintre părinți sunt de părere că profesorii sunt mai toleranți decât părinții față de acești elevi, iar peste jumătate (56%) mărturisesc că au fost martori la exprimarea unor opinii care să incite la ură împotriva romilor.

• Spre deosebire de părinți, doar 27% dintre profesori consideră că elevii de etnie romă sunt discriminați în școală și 88% cred că, în școală, profesorii sunt mai toleranți decât
părinții față de elevii de etnie romă. 61% dintre cadrele didactice mărturisesc că au fost martori la exprimarea unor opinii care să incite la ură împotriva romilor.

În acest context, în iunie 2021, Consiliul UE a adoptat o recomandare de instituire a unei Garanții europene pentru copii care vizează asigurarea accesului copiilor din categoriile vulnerabile la servicii din domenii cheie pentru dezvoltarea lor.

Pentru a pune în practică Garanția pentru Copil, statele membre trebuie să numească un Coordonator Național și să elaboreze planuri de acțiune, transmise Comisiei până în martie 2022, să asigure cadrul strategic și de politici, precum și resursele necesare pentru implementarea Garanției și să sprijine familiile, astfel încât barierele financiare să nu împiedice accesul copiilor la servicii de calitate în domeniile cheie.

În plus, fiecare stat membru trebuie să colaboreze cu autoritățile locale, societatea civilă și copiii în tot procesul de planificare, implementare și monitorizare a Garanției, iar raportările cu privire la progresele înregistrate trebuie actualizate la intervale de doi ani.