Destinaţie emblematică pentru munţii Pădurea Craiului, peştera Meziadului este una din cele mai mari, mai frumoase și mai cunoscute peșteri turistice din România.
Este situată în județul Bihor pe Valea Meziadului în regiunea sud estică a Munților Pădurea Craiului și zona de vest a Munților Apuseni. Declarată monument al naturii, o rezervație speologică, peștera a fost cercetată intens.
Specialiștii spun că peştera cu o vechime de peste 10 milioane de ani este una dintre cele mai vechi peșteri din țară.
Acum mai bine de o sută de ani, când a fost cercetată de Czaran Gyula, supranumit părintele turismului bihorean, peștera devenea un loc căutat de ”lumea bună” a orașelor din vestul Transilvaniei. Aici aveau loc adevărate expediții, care porneau de la Stâna de Vale și se întindeau adeseori pe mai multe zile și nopți. În sălile mari ale peșterii obișnuiau să fie organizate baluri și petreceri de Anul Nou.
În 1921 a fost vizitată de o echipă de geologi având în frunte pe renumitul speolog român Emil Racoviță. Peștera Meziad a fost reamenajată în 1972 și deschisă turismului. Aceasta este inclusă în situl de importanță comunitară Defileul Crișului Repede – Pădurea Craiului.
Căi de acces
Se poate ajunge la peșteră folosind drumul național E-79 (76) dintre Oradea și Vârfuri, cu ramificația spre Beiuș prin centrul orașului, de unde peștera se află la o distanță de 22 km, din Beiuș urmând șoseaua Roșia (Borod) – Aleșd). Din Beiuș până la satul Remetea sunt circa șase km, iar din Remetea drumul duce la Meziad. Peștera se află la circa trei kilometri de satul Meziad. Calea spre peșteră este un drum forestier.
Peștera este declarată monument al naturii, vizitarea ei neputând fi făcută decât sub conducerea ghidului care se află la cabană. De altfel, accesul liber este limitat la Sala Mare, la extremitatea căreia galeria este barată de o poartă metalică încastrată într-un zid de piatra, iar în sectorul labirintic al nivelului superior vizitatorul neavizat se poate rătăci cu ușurință.