Milioane de ani apa a săpat un canion adânc în calcarele albe, așa s-au format Cheile Glodului de astăzi. Din loc în loc, măguri teşite se înalţă cu zeci de metri deasupra platoului, formând o serie de forme carstice spectaculoase, între care doline şi văi.
Cheile Glodului a fost declarată rezervația naturală protejată. Rezervaţia include faimosul Izvor al Tămăduirii, peştera Feciorilor și renumitul pasaj Strâmtura.
Cheile Glodului se află la limita între județele Hunedoara și Alba și alcătuiesc o arie protejată de interes național, o rezervație naturală de tip geologic, floristic și peisagistic, pe teritoriul administrativ al comunei Almașu Mare. Aria naturală se află în sud-estul Munților Metaliferi, în partea central-vestică a județului Alba, la limita teritorială cu judetul Hunedoara, și cea nordică a localității Ardeu. Mai exact între satele Ardeu și Glod.
Rezervația naturală a fost declarată arie protejată din anul 2000 și se întinde pe o suprafață de 20 de hectare. Aria protejată este inclusă în situl Natura 2000- Cheile Glodului, Cibului și Madei și reprezintă o formațiune de tip chei, cu stâncării și abrupturi, săpate în calcare, ce sunt atribuite perioadei jurasicului superior, de apele văii Ardeului, afluent de stânga al râului Geoagiu. Stâncile și pietrele au o coloristică aparte, de la gri, la verde, violet, galben și multe alte culori. Aici se mai găsesc și izvoare, izbucuri, pajiști și fânețe, ce adăpostesc o gamă floristică variată, constituită din arbori, arbuști și specii ierboase, reatează https://www.gohunedoara.com
Cheile Glodului au fost sapate in calcare de varsta jurasica, avand o lungime de aproximativ 2 km, iar formele create de apa in calcare sunt evidentiate prin doliene, caile carstice, abrupturi si pesteri precum Pestera Fecioarelor, Pestera cu doua guri, Pestera Zidita, Pestera fara Fund si Izvorul Tamaduirii.
Căi de acces: DJ 704 Zlatna – Almaşu Mare (10 km), iar de la Almaşu Mare spre sud, pe DC 64 Nădăstia – Glod în lungul Văii Glodului (Ardeului). Tot aici se poate ajunge şi din sud, de la Geoagiu (jud. Hunedoara) pe DJ Bozeş – Ardeu, în lungul văilor Geoagiului şi Ardeului.