Președintele Klaus Iohannis a promulgat Legea nr. 166/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, precum și pentru completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.
Proiectul legislativ al PNL, al cărui coinițiator sunt, reglementează posibilitatea emiterii autorizaţiilor de construire şi fără documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism aprobate, pentru lucrările de construire a capacităţilor de producere a energiei electrice şi a hidrogenului din surse regenerabile, situate în intravilanul şi extravilanul localităţilor.
Actul normativ vine în sprijinul potențialilor investitori în domeniul energiei electrice verzi, modificările legislației urmărind eliminarea PUZ-urilor pentru realizarea proiectelor specifice producerii energiei electrice din surse regenerabile. În această categorie sunt cuprinse capacitățile de producție a energiei solare, eoliene, din biomasă, biolichide și biogaz, unitățile de stocare a electricității, stațiile de transformare, precum și alte sisteme similare care pot fi amplasate pe terenurile agricole.
Noua lege era absolut necesară în actualul context al crizei energetice majore care afectează toate statele Uniunii Europene, inclusiv România, astfel încât se impune realizarea unor investiții urgente în infrastructura de producere a energiei electrice din surse regenerabile.
Mai mult, prin Directiva UE 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utiliăarii energiei din surse regenerabile, sunt instituite obligații ferme pentru statele membre de a contribui la realizarea obiectivului obligatoriu al Uniunii, respectiv ca până în anul 2030 ponderea energiei din surse regenerabile să fie de cel putin 32%.
În scopul realizării acestui deziderat, legiuitorul european subliniază că este nevoie de simplificarea metodologiilor administrative care presupun acordarea autorizațiilor aferente instalațiilor de producere a energiei electrice.
În aceste condiții, România avea nevoie de armonizarea legislației specifice, în sensul creșterii eficacității procedurilor de executare propriu-zisă a acestor investiții, concomitent cu reducerea costurilor administrative. Cadrul nostru legislativ nu oferea un mediu favorabil proceselor de autorizare și dezvoltare a facilităților de producere a energiei regenerabile, investitorii fiind nevoiți să se adapteze unorreglementări disparate și nespecifice adoptate pentru reglementarea autorizării construcțiilor și a regimului juridic al terenurilor situate în extra/intravilanul localităților sau a terenurilor agricole/curți construcții.
În concluzie, noua lege privind acordarea dreptului de construire și în lipsa documentațiiIor de amenajare a teritoriului și de urbanism aprobate, pentru lucrările de construire a capacităților de producere a energiei electrice și a hidrogenului din surse regenerabile, situate în intravilanul și extravilanul locaIităților, este salutară și binevenită, efectele acesteia fiind multiplicarea investițiilor în energia regenerabilă din România.
Deputat PNL Cluj, CRISTINA BURCIU