Odată cu intrarea în vigoare a Acordului de împrumut între Comisia Europeană și România, țara noastră a primit astăzi o nouă tranșă din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de 1,9 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 13% din valoarea totală a împrumutului. Noua sumă completează prima plată a prefinanțării pe componenta de grant, achitată României, la data de 2 decembrie 2021, în valoare de 1,85 miliarde euro.
Consider că este extrem de important faptul că țara noastră a intrat în linie dreaptă în ceea ce privește atragerea efectivă a banilor acordați de CE prin PNRR, fapt ce înseamnă că obiectivele de investiții vor putea fi demarate în cel mai scurt timp. Aceste împrumuturi vin în România în condiții foarte avantajoase și urmează a fi folosite în mod predictibil pentru finanțarea unor proiecte de anvergură. Aici menționez sute de kilometri de autostradă, zeci de mii de locuințe racordate la rețele de apă și canal, facilități pentru digitalizarea a mii de IMM-uri, și, nu în ultimul rând, reîmpădurirea a zeci de mii de hectare de teren.
Bineînțeles, așa cum am mai menționat, utilizarea fondurilor este condiționată de modul în care statul român și beneficiarii proiectelor investiționale îndeplinesc caietele de sarcini ale acestor programe, precum și reformele asumate de noi toți prin PNRR. Cu alte cuvinte, acest demers reprezintă o asumare colectivă a tuturor entităților implicate, a coordonatorilor proiectelor și a celor care vor primi efectiv banii alocați.
Odată cu noua tranșă, în România a intrat până acum suma totală de 3,79 miliarde euro, respectiv de la momentul aprobării și începerii efective a PNRR, din 3 noiembrie 2021. Conform Deciziei de punere în aplicare a Programului, sumele împrumutului vor fi disponibilizate în zece tranșe, în baza îndeplinirii de partea română a obiectivelor asumate în cadrul reformelor și investițiilor asociate împrumutului.
Responsabilitatea îndeplinirii țintelor stabilite în cadrul PNRR, care stau la baza atragerii tranșelor în cadrul împrumutului, revine coordonatorilor de reforme și investiții, adică ministerelor (entităților) responsabile de implementarea reformelor și/sau a componentelor aferente reformelor și/sau investițiilor.
De remarcat este și faptul că prin PNRR vor fi corectate și soluționate o serie de investiții structurale mai vechi rămase nefinalizate, conform recomandărilor Consiliului Europei. De asemenea, vor fi urmărite cu precădere obiectivele primordiale ale PNRR, respectiv realizarea tranziției verzi și a tranziției digitale, precum și investiții considerabile în sănătate, educație, infrastructură și coeziune socială.
Sunt încrezătoare că prin Planul Național de Redresare și Reziliență vor fi finanțate reforme și investiții care vor contribui în mod definitoriu la redresarea economică și socială precum și la dezvoltarea pe termen lung a țării.
Deputat PNL Cluj, CRISTINA BURCIU
