Educația românească, în special cea preuniversitară, a fost afectată în 2025 de măsuri de austeritate. Acestea au redus cheltuielile bugetare din domeniu, inclusiv cheltuielile cu personalul. Prețul a fost scoaterea din sistem a multor suplinitori, reducerea veniturilor cadrelor didactice și creșterea volumului de muncă al acestora. Mai mult, am ajuns la situații absurde în care pentru a-și completa noua normă, mulți profesori au ajuns să preia câteva ore de la alte materii decât cele la care sunt titulari.
”Educația preuniversitară a fost domeniul cel mai afectat de măsuri de austeritate în anul 2025. Acestea au generat o nemulțumire justificată a cadrelor didactice, în condițiile în care Educația a fost chemată să acopere o gaură bugetară, care nu a fost în niciun fel generată de acest domeniu, plătind o notă pentru risipa și drenarea banului public de fostele guvernări. De altfel, Educația a fost în permanență subfinanțată. Din anul 2011 bugetul Educației trebuie să fie conform legii de 6%, și nu a fost niciodată nici măcar aproape, iar aplicarea acestei prevederi a fost mereu amânată” declară deputatul Ciprian Rigman (USR), totodată profesor de istorie, cu peste 20 de ani de experiență la catedră.
El opinează că, în acest context, eventuala reducere a sporului de doctorat ar aduce o nouă lovitură atât mediului preuniversitar, cât și celui universitar.
”În condițiile în care veniturile din preunivesitar au fost deja reduse, înjumătățirea sporului doctoral ar duce salariile sub un prag minim de suportabilitate. Aceasta în condițiile în care doctoratul reprezintă, în sine, în educație o etapă de pregătire profesională care generează plus valoare în societate prin creșterea calității educației tinerelor generații și care chiar e cerută de lege expres pentru obținerea gradelor didactice în mediul universitar. Educația, alături de Cercetare, o altă cenușăreasă a bugetului de stat, an de an, trebuie exceptate de la reducerea sporului doctoral. Și nu ca o favoare față de aceste domenii, ci ca un gest de normalitate, de înțelegere a realității și specificităților acestora”, subliniază Ciprian Rigman.
La mai bine de 2 luni de la anunțarea demisiei fostului Ministru al Educației, Daniel David, acest domeniu are nevoie nu doar de un nou ministru, ci și de o nouă abordare. ”E timpul să dezbatem deschis și constructiv despre cum putem crește calitatea educației, cum o putem adapta cât mai bine la nevoile societății și la evoluțiile inteligenței artificiale, în paralel cu întărirea recunoașterii rolului profesorului ca pilon central al construirii viitorului României, asta dacă ne dorim cu adevărat o Românie mai educată, mai competitivă și mai performantă”, conchide Ciprian Rigman.
