”Decrețeii” și pensionarii vor decide alegerile! Prezență slabă la vot!

alegeri parlamentare 2020 1024x508

Prezența la urne, la alegerile parlamentare din acest an, este foarte slabă. La Turda au votat doar 10.217 de persoane (22,11%), în timp ce la Câmpia Turzii s-au prezentat la urne 4.961 de persoane (21,71%). Datele sunt valabile pentru ora 18.00.

În aceste condiții, nu este exclus ca la închiderea urnelor să contabilizăm cea mai scăzută prezență la vot din ultimul timp (dacă nu chiar dintotdeauna!).

Dincolo de prezența foarte slabă, se constată o apatie în rândul electoratului tânăr, de până în 35 de ani, care are o prezență extrem de scăzută la vot.

La Turda, numărul persoanelor de până în 35 de ani care au votat este de 1.668 de persoane, din totalul de 10.217 votanți. Adică, 60% din numărul votanților cu vârsta peste 65 de ani!

La Câmpia Turzii, au votat 758 de persoane până în 35 de ani, din totalul de 4.961 votanți. Ceea ce înseamnă 56% din numărul votanților cu vârsta peste 65 de ani!

Turda:

18-24 ani: 639 votanți (6,25%)

25-34 ani: 1029 votanți (10,07%)

35-44 ani: 1487 votanți (14,55%)

45-64 ani: 4297 votanți (42,05%)

peste 65 ani: 2765 votanți (27,06%)

Câmpia Turzii:

18-24 ani: 296 votanți (5,96%)

25-34 ani: 462 votanți (9,31%)

35-44 ani: 636 votanți (12,81%)

45-64 ani: 2216 votanți (44,66%)

peste 65 ani: 1351 votanți (27,23%)

Există și o întrebare firească: dacă este o prezență foarte redusă, ce se schimbă în economia acestor alegeri?

Practic, nimic! Numărul de parlamentari pe care-i trimite județul Cluj (și nu numai) la București este același, adică 10 deputați și 4 senatori. Calculele pentru repartizarea mandatelor se fac și în condițiile unei prezențe foarte scăzute!

Teoretic, rezultatul votului și implicit procentele obținute de partide ar putea suferi schimbări majore, raportat la alegerile locale, de exemplu (ca să nu mai vorbim de cele europarlamentare de anul trecut). Vor avea de câștigat partidele care își vor mobiliza mai bine electoratul, dar și cei care au avut un mesaj care a prins mai bine la generația +45 ani. Nu sunt excluse surprize, cum ar fi un procent notabil pentru vreun partid care până acum nu a avut reprezentare parlamentară și nu prea apărea prin sondaje (atenție: sondajele s-au efectuat, de regulă, pe o estimare de minim 40% prezență la vot, însă această estimare pare a fi mult prea optimistă în acest moment.

Probleme majore ar putea constitui lipsa de reprezentativitate a viitorului Parlament, instabilitatea politică în cazul unui echilibru parlamentar, dar și faptul că timp de 4 ani românii nu vor mai fi chemați la urne (va fi perioada cea mai mare fără alegeri de orice tip, de după intrarea în Uniunea Europeană).

Numărul de parlamentari: același!

Dacă cineva își închipuie că prin neprezența la vot a sancționat ceva, se înșeală! Numărul de parlamentari va fi același: 465 (deputați și senatori). Implicit și costurile Statului cu parlamentarii.

Un parlamentar câștigă peste 11.000 de lei net. La acești bani se mai adaugă cheltuielile cu cazarea (dacă nu e din București), în jur de 4.600 de lei/lună. Apoi, fiecare parlamentar mai primește o sumă forfetară, lunară, de circa 25.000 de lei. Jumătate din bani se decontează, iar pentru cealaltă jumătate este suficientă o declarație pe proprie răspundere. Se mai adaugă 1.400 de lei pentru cheltuieli de deplasare în circumscipția electorală, o diurnă în jur de 200 de lei și transport cu avionul/tren (clasa I) gratuit.

Eșecul democrației, la puțin peste 30 de ani de la revoluție?!

O prezență foarte slabă ar putea pune sub semnul întrebării chiar democrația, care se bazează tocmai pe votul liber exprimat. Ori, o discuție despre eșecul democrației, la puțin peste 30 de ani de la revoluție, părea ceva imposibil.

Unde s-a greșit?! Ce trebuie făcut?! Se mai poate îndrepta ceva?! Sau ne îndreptăm vertiginos spre eșecul unei națiuni?! Sunt doar câteva întrebări care, cel mai probabil, vor trebui puse după acest scrutin electoral, iar răspunsurile, provenite din toate zonele electorale, trebuie întoarse pe toate fețele.

* pentru cei care nu cunosc termenul ”decreței”, el face referire la generația celor născuți după anul 1966, după ce s-a dat decretul comunist (august 1966) prin care era interzis avortul, iar numărul de nașteri a crescut vertiginos.

Subscribe
Notify of
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
View all comments

firma de top