Curtea de Apel Cluj a pronunțat luni sentința în unul dintre cele mai răsunătoare dosare de corupție din sistemul de ordine publică din ultimii ani. Fostul inspector-șef al Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Cluj, chestorul Mihai Rus, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare, după ce instanța a stabilit că a fost implicat direct în acoperirea unui caz de depășire gravă a vitezei legale. Alături de acesta, alți polițiști cu funcții-cheie din cadrul structurilor județene au primit condamnări severe.
Întregul dosar, instrumentat de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA), a pornit de la un incident rutier aparent banal, petrecut în noaptea de 29 aprilie 2024. La acea dată, un autoturism a fost înregistrat de aparatul radar circulând cu o viteză de 110 km/h într-o zonă în care limita legală era de maximum 50 km/h. În loc ca șoferul să fie sancționat ferm, conform prevederilor Codului Rutier, o adevărată rețea de influență formată din șefi din Poliția Cluj a intervenit prompt pentru a împiedica aplicarea măsurilor legale și suspendarea permisului de conducere.
După o anchetă riguroasă și un proces care a durat aproape doi ani, judecătorii clujeni au concluzionat că faptele reținute în rechizitoriu există și au dispus condamnări pe linie pentru abuz în serviciu, complicitate la abuz în serviciu, fals în declarații și omisiunea sesizării.
Verdictul instanței: Vinovăție la cel mai înalt nivel
Cea mai răsunătoare condamnare îl vizează direct pe chestorul Mihai Rus, fostul șef al IPJ Cluj. Instanța l-a găsit vinovat de complicitate la abuz în serviciu și fals în declarații, aplicându-i o pedeapsă rezultantă de 3 ani de închisoare. Executarea acesteia a fost suspendată sub supraveghere pentru un termen de încercare de patru ani. Ca pedeapsă complementară, Mihai Rus a primit interdicția de a ocupa funcții publice și de a fi ales în autorități publice pentru o perioadă de doi ani de la rămânerea definitivă a hotărârii.
Nici subordonații săi cu funcții de conducere nu au scăpat de rigorile legii. Mircea-Aurelian Rotar, fostul șef al Serviciului Rutier Cluj, a fost condamnat la 2 ani și 11 luni de închisoare cu suspendare pentru complicitate la abuz în serviciu, complicitate la fals în declarații și omisiunea sesizării.
De asemenea, agentul de poliție rutieră Ioan-Raul Pașca, desemnat de instanță ca fiind principalul autor al infracțiunii de abuz în serviciu, a primit 2 ani și 10 luni de închisoare cu suspendare. Un alt agent rutier implicat, Claudiu-Cătălin Mureșan, a fost condamnat la 1 an și 10 luni de închisoare cu suspendare pentru complicitate la abuz în serviciu.
Muncă în folosul comunității stabilită de judecători:
Mihai Rus (fost inspector-șef IPJ Cluj) – 90 de zile;
Mircea-Aurelian Rotar (fost șef Serviciu Rutier) – 80 de zile;
Ioan-Raul Pașca (agent de poliție) – 70 de zile;
Claudiu-Cătălin Mureșan (agent de poliție) – 60 de zile.
Sancțiuni complementare și măsuri administrative
În cazul lui Ciprian Neag, adjunct al șefului IPJ Cluj la data comiterii faptelor, instanța a manifestat o clemență parțială. Acesta a fost condamnat la 3 luni de închisoare pentru omisiunea sesizării, însă judecătorii au dispus amânarea aplicării pedepsei pe un termen de supraveghere de doi ani.
Pe lângă pedepsele privative de libertate cu suspendare, toți inculpații vor fi monitorizați strict de Serviciul de Probațiune Cluj și vor fi obligați să urmeze programe speciale de reintegrare socială. Totodată, Curtea de Apel Cluj a dispus măsura confiscării speciale a telefoanelor mobile ridicate ca probă de la principalii inculpați și i-a obligat pe aceștia la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Un aspect inedit și umilitor pentru foștii înalți ofițeri este admiterea parțială a acțiunii civile formulate de Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR). Instanța a decis că principalii inculpați vor fi obligați, pe propria cheltuială, să publice dispozitivul acestei sentințe de condamnare într-o publicație de circulație națională, imediat după rămânerea definitivă a hotărârii.
Strategia apărării, respinsă de magistrați
Dosarul a captat atenția opiniei publice încă din faza actelor premergătoare, când DNA a descins la comanda IPJ Cluj. Pe parcursul cercetării judecătorești, avocații apărării au încercat diverse strategii juridice pentru a invalida acuzațiile. Aceștia au contestat validitatea tehnică a înregistrărilor efectuate de aparatul radar și au susținut că din imaginile video nu se poate stabili dincolo de orice dubiu rezonabil identitatea șoferului care rula cu viteză excesivă.
Magistrații Curții de Apel au respins însă în totalitate aceste argumente, considerând că probatoriul administrat de procurorii anticorupție este solid și demonstrează indubitabil vinovăția și intenția directă a polițiștilor de a eluda legea pe care erau plătiți să o aplice.
Notă: Decizia pronunțată astăzi de Curtea de Apel Cluj nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare. Dacă hotărârea va fi menținută de instanța superioară, acest caz va rămâne ca un precedent major în jurisprudența românească privind sancționarea severă a utilizării abuzive a funcției publice în scopuri personale sau de grup.
Descoperă mai multe la TurdaNews
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
