Cota TVA la cafea – 9% sau 19%? Clujul apără industria HoReCa

HORECA se confruntă cu o nouă criză. ANAF impune aplicarea unei cote TVA de 19% băuturilor preparate pe bază de cafea sau ceai, în contextul în care cota TVA aplicată în industrie de la începutul anului și până în prezent a fost de 9%. Operatorii economici sunt obligați să mărească prețurile acestor produse, însă problema vizează faptul că ANAF solicită inclusiv plata retroactivă a diferenței de 10% din prețul de vânzare, începând cu luna ianuarie 2023.

Așa cum s-a susținut de către reprezentanții din industrie, consecințele acestei interpretări vor avea un puternic impact negativ în rândul firmelor din HORECA, deoarece se va ajunge la o creștere semnificativă a prețurilor pentru categoriile de produse impozitate cu 19%, descurajându-se astfel consumul, în contextul în care prețurile se aflau deja la un nivelul ridicat din cauza ratei inflației.

De asemenea, printre efectele negative ce vor fi resimțite în cazul aplicării cotei TVA de 19% în mod retroactiv, se regăsește și riscul ca o mare parte din firmele mici și foarte mici să își înceteze activitatea, în situația în care vor fi obligate să achite diferența de TVA pe o perioadă de 6 luni. Cu alte cuvinte, consecințele negative generate de această interpretare și aplicare a normelor fiscale sunt printre cele mai diverse, având un efect de domino, atât în rândul operatorilor economici, cât și în rândul consumatorilor.

Echipa de avocați Blaj Law din Cluj-Napoca, cu experiență în desfășurarea unor inițiative colective în mai multe domenii, a realizat o analiză asupra interpretării eronate a dispozițiilor legale oferite de ANAF și prezintă în continuare demersurile ce pot fi urmate pentru a evita consecințele economice negative îndreptate împotriva operatorilor HORECA.

Astfel cum prezintă aceștia în cadrul analizei postate pe site-ul casei de avocatură, întreaga situație a fost generată de adoptarea OG nr. 16/2022 de modificare și completare a prevederilor Codului fiscal prin care s-a urmărit, printre altele, aplicarea cotei TVA de 19% băuturilor nealcoolice care conțin adaos de zahăr, alți îndulcitori sau arome. Măsura a fost prezentată de către Guvern ca fiind menită să aibă un efect pozitiv asupra stării de sănătate a populației prin descurajarea consumului de zahăr, adoptată în contextul în care OMS a atras atenția asupra pericolelor obezității aflate în creștere la nivelul anului 2022 în Europa. Desigur, consecința firească urmărită de legiuitor era și cea de creștere a veniturilor la bugetul de stat, având în vedere că modificarea face parte dintr-un pachet de majorare a cotelor de impozitare aplicabile și în alte domenii. Amintim faptul că la începutul acestui an s-a majorat, printre altele, cota redusă TVA aplicabilă unor produse alimentare și serviciilor de restaurant și catering de la 5% la 9%.

Cu toate acestea, deși modificarea trebuia să vizeze numai băuturile cu zahăr și îndulcitori adăugați sau aromatizate, la acest moment ANAF a emis o interpretare prin care încadrează inclusiv cafelele și ceaiurile preparate în baruri, cafenele și restaurante în categoria acestor băuturi. Până în prezent, industria HORECA a aplicat o cotă redusă TVA de 9% la vânzarea cafelelor și ceaiurilor preparate, însă ca urmare a interpretării oferite de ANAF, operatorilor din industria ospitalității nu doar că li se impune să aplice o cotă TVA de 19% cafelei și ceaiului, ci se află în situația de a fi obligați să achite TVA retroactiv pentru produsele deja vândute începând cu luna ianuarie 2023.

Răspunsul din partea ANAF a venit abia la 6 luni de la intrarea în vigoare a OG nr. 16/2022, timp în care, în lipsa unei poziții oficiale, în HORECA s-a aplicat cota redusă TVA de 9% acestei categorii de produse, în contextul în care, în mod evident cafeaua sau ceaiul preparat în baruri nu presupune prepararea prin adăugarea de zahăr sau îndulcitori, în majoritatea cazurilor.

Însă, potrivit adresei ANAF, aceasta apreciază că produsele alimentare în stare lichidă, pe bază de cafea, ceai sau cacao și care sunt consumate direct ca băuturi se clasifică, în funcție de caracteristicile și proprietățile obiective ale acestora, fie la codul NC 2202 10 00, fie la codul 2202 99, cu condiția ca acestea să nu reprezinte băuturi alcoolice. Practic, ANAF consideră că băuturile pe bază de cafea sau ceai se încadrează fie în categoria apelor minerale, apelor gazeificate, care conțin zahăr sau alți îndulcitori sau aromatizate, fie în categoria altor băuturi nealcoolice, care se comercializează cu aplicarea unei cote TVA de 19%.

În realitate, ANAF a încălcat dispozițiile unui întreg ansamblu de acte normative, printre care și cele adoptate la nivel european, prin încadrarea artificială a băuturilor pe bază de cafea sau ceai într-o categorie de băuturi care dețin alte caracteristici, cu toate că Regulamentul 2658/23-iul-1987 privind Nomenclatura tarifară şi statistică şi Tariful Vamal Comun prevede în mod expres o categorie a extractelor, esenţelor şi concentratelor de cafea, de ceai sau de mate şi preparatelor pe bază de aceste produse sau pe bază de cafea, de ceai sau de mate, cicoare prăjită şi alţi înlocuitori prăjiţi de cafea şi extractele, esenţele şi concentratele acestora, sub codul NC 2101. 

Absurditatea acestei interpretări rezultă inclusiv din faptul că ingredientele unei băuturi pe bază de cafea sau ceai au cota TVA aplicabilă de 9% – cafeaua boabe, ceaiul sau laptele sunt supuse în continuare cotei TVA de 9%. 

Această eroare în interpretare trebuie corectată la nivelul autorităților fiscale, cu consecința încetării oricăror sancțiuni impuse operatorilor economici din HORECA pentru perioada în care au aplicat cota TVA de 9% și totodată este necesară o intervenție legislativă care să ofere un cadru legal clar și lipsit de interpretare în acest domeniu.

Demersurile echipei de avocați constau în redactarea unui memoriu adresat Guvernului,  Ministerului Finanțelor, dar și ANAF, în vederea expunerii tuturor argumentelor în favoarea corectei aplicări a cotei TVA de 9% băuturilor pe bază de cafea sau ceai, precum și în vederea blocării oricărei aplicări retroactive a recentei interpretări oferite de autoritatea fiscală.

Totodată, se pregătește o propunere de modificare legislativă care să clarifice limitele în care se aplică pe de o parte cota redusă a TVA, iar pe de altă parte cota standard TVA, în raport de produsele servite în baruri, cafenele și restaurante.

Această situație critică trebuie soluționată de îndată, având în vedere consecințele economice dezastruoase ce vor urma, raportate la o industrie care abia în prezent își revine în urma efectelor negative produse de restricțiile din perioada pandemică.

“Nu este normal ca în urma unei interpretări eronate a dispozițiilor legale din partea ANAF, toată industria HORECA să își revizuiască modul în care a aplicat cota TVA în ultimele luni. Tot ce au făcut operatorii economici de la 1 ianuarie și până în prezent a fost să respecte dispozițiile legale, respectiv aplicarea cotei majorate de 9%. 

Demersurile noastre colective pe care le-am întreprins în ultimii ani ne-au arătat că unul dintre cele mai importante aspecte pentru a reuși o modificare sau o clarificare legislativă este UNITATEA.

Astfel, împreună cu echipa mea, am început un demers colectiv în numele clienților pe care îi reprezentăm la acest moment și a celor care se vor alătura ulterior pentru a soluționa această situație. Am fost impresionați de numărul mare de restaurante și cafenele care s-au alăturat acestui demers și ne-au mandatat să îi reprezentăm. Acest lucru ne dă încrederea că există și acum o unitate pentru acest demers, astfel cum a existat și în cazul demersului colectiv demarat și dus la bun sfârșit de echipa noastră pentru industria farma. Proiectul legislativ pe care echipa noastră l-a întocmit în urmă cu un an a fost însoțit de un memoriu justificativ semnat de peste 800 de farmacii, care ne-au mandat la nivel individual fiecare, dar pentru o acțiune comună. Proiectul de lege a fost adoptat și promulgat în exact aceeași formă propusă și a dus la exonerarea unităților farmaceutice de la plata a zeci de milioane de euro către stat. 

Având în vedere că deja s-au efectuat controale și se emit decizii prin care operatorii economici sunt obligați să plătească diferența de TVA retroactiv, este foarte important ca până la rezolvarea acestei situații generale, fiecare dintre aceștia să formuleze contestație împotriva deciziilor emise.” a declarat avocat Bogdan Blaj, coordonator al echipei Blaj Law.