Măcar în al ceasul al treisprezecelea, partidele din coaliția de guvernare trebuie să demonstreze că își doresc o protecție reală a avertizorilor de integritate în interes public, și, deci, că susțin în mod real politici de combatere a corupției și altor practici ilegale în România.
Încă de acum patru luni, România trebuia să transpună Directiva (UE) 2019/1937 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii, înlocuind Legea privind protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și din alte unități care semnalează încălcări ale legi, în vigoare (Legea nr. 571/2004). Nu doar termenul de transpunere al acestei Directive a fost depășit, ci și jalonul asumat prin PNNR.
În acest context, pe masa Senatului se află un proiect de Lege privind protecția avertizorului în interes public inițiat de Guvernul României, care își propune să transpună Directiva menționată. Proiectul a intrat, recent, în circuitul parlamentar, la Senat. Un alt proiect de lege, inițiat anterior de un grup de parlamentari USR și PNL, a fost adoptat (tacit) de Camera Deputaților și trimis la Senat (camera decizională). Din punctul de vedere al protectiei oferite avertizorilor de integritate, proiectul se deosebește de cel al guvernului, fiind mai aproape de spiritul Directivei pe care își propune să o transpună. Cu toate acestea, probabilitatea este foarte mare ca proiectul Guvernului să fie cel adoptat în procedură de urgență de către Parlament, deși este deficitar în ceea ce privește aspecte esențiale pentru protecția avertizorilor.
Proiectul inițiat de Guvern cuprinde o serie de prevederi care blochează accesul la informații de interes public și descurajează apriori avertizorii în interes public. În primul rând, descurajează comunicarea avertizorilor cu presa și riscă să opacizeze și mai mult regimul achizițiilor publice din domeniile apărării și securității naționale, fără a oferi minime criterii de referință asupra tipurilor de achiziții.
De asemenea, descurajează avertizorii prin faptul că nu-i exonerează de răspunderea pentru defăimare, încălcarea drepturilor de autor, încălcarea secretului profesional, normelor de protecție a datelor sau pentru divulgarea secretelor comerciale, așa cum este prevăzut și în Directiva europeană.
Nu în ultimul rând, proiectul nu transpune recomandările legate de asistența juridică pentru avertizori, nu protejează avertizorii de abuzurile comisiilor de disciplină și nici nu prevede sancțiuni aplicabile în mod real pentru persoanele care dispun represalii împotriva avertizorilor.
Așa cum se arată în preambulul Directivei, raportările și divulgările publice, făcute de către avertizori, “alimentează sistemele naționale și europene de aplicare a legii cu informații care permit depistarea, investigarea și urmărirea penală eficace a încălcărilor dreptului Uniunii, crescând astfel transparența și responsabilizarea” și contribuind la “bunăstarea societății”. De aceea, proiectul de Lege privind protecția avertizorului în interes public este unul fundamental pentru statul de drept.
Pentru a nu descuraja avertizorii de integritate să se adreseze direct presei, considerăm că trebuie menținută actuala reglementare din legea privind protecția avertizorilor de integritate, care le permite acestora să se adreseze direct presei, dacă doresc, fără alte condiţionări. În practică, avertizorii aleg, în majoritatea absolut covârșitoare a cazurilor, să recurgă mai întâi la mijloacele interne de raportare, înainte de a se adresa presei.
Pentru a evita interpretările limitative, proiectul trebuie să clarifice care sunt acele norme în materia achizițiilor publice, în domeniile apărării și securității naționale, care nu sunt permise într-un caz de dezvăluire publică, formularea actuală fiind lipsită de predictibilitate și extinzând nejustificat sfera informațiilor clasificate.
De asemenea, nu ar trebui să constituie infracţiune accesarea unor dovezi necesare pentru dovedirea unei avertizări în interes public. Considerăm că o astfel de prevedere nu ar contraveni Directivei. În plus, încă din 2013, în cauza Bucur și Toma c. României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că drepturile lui Bucur, fost angajat al SRI, care a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru furtul în 1996 al unor casete audio care demonstrau că SRI făcea înregistrări ilegale, au fost încălcate de statul român. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că Bucur a fost condamnat nejustificat pentru divulgarea de informaţii clasificate “strict secrete”, fiind vorba de prezentarea cu bună-credinţă, în public, a unor încălcări ale legii și că interesul general de a dezvălui fapte ilicite săvârşite în cadrul SRI era mai important decât interesul de a păstra încrederea publicului în SRI. Cauza Bucur și Toma c. României se află și în 2022 pe lista hotărârilor CEDO pe care România nu le-a implementat încă în dreptul intern.
Pentru a nu descuraja apriori avertizorii, aceștia trebuie să fie exonerați de răspundere atunci când raportează încălcări ale legii. Astfel, avertizorii nu ar trebui să răspundă pentru defăimare, încălcarea drepturilor de autor, încălcarea secretului profesional, normelor de protecție a datelor sau pentru divulgarea secretelor comerciale, așa cum este prevăzut și în Directiva europeană. Această prevedere din Directivă nu a fost înglobată în proiectul de lege.
De asemenea, o altă prevedere a Directivei care nu a fost preluată de proiectul de Lege propus de Guvern se referă la acordarea de către stat de asistenţă juridică pentru avertizor în cadrul procedurilor penale şi a unor proceduri civile în care acesta participă în legătură cu avertizarea făcută (fie pentru chiar faptul avertizării, fie pentru fapte conexe avertizării, cum ar fi accesarea de date şi informaţii necesare pentru avertizare sau obţinerea/constituirea de dovezi în sprijinul avertizării).
Este imperios necesar ca proiectul de lege să ofere garanții privind protecția avertizorilor și evitarea conflictelor de interese la nivelul comisiilor de disciplina, principalul instrument de represalii folosit împotriva acestora. Astfel, din experiențele mai multor avertizori a rezultat că, de multe ori, în comisiile de disciplină în care aceştia sunt cercetaţi, după ce fac o avertizare, sunt numite persoane din cadrul entităţii vizate de avertizare, de multe ori fiind vorba chiar de persoane vizate, direct sau indirect, de avertizare sau subordonate persoanelor vizate de avertizare. Din acest motiv, activitatea acestor comisii de disciplină este viciată, fiindu-le afectate obiectivitatea şi imparţialitatea. O altă măsură care ar trebui introdusă în viitoarea lege este aceea de a permite reprezentanților presei prezenți la cercetarea disciplinară să efectueze transmisii sau înregistrări audio-video. Prin această măsură se asigură și dreptul presei de a-și îndeplini rolul de a informa în interes public.
Nu în ultimul rând, în timp ce avertizorul este supus unui consum intens, fizic, psihic şi de timp, ocazionat de procedura judiciară pe care trebuie să o parcurgă pentru anularea unei măsuri nelegale (represalii), cel care a dispus represaliile (măsurile nelegale) nu va fi supus niciunei sancţiuni şi niciunui stres fizic sau emoţional ca urmare a faptei sale ilegale. Pentru a descuraja abuzurile împotriva avertizorilor, trebuie introdusă o sancțiune contravențională pentru persoana care a dispus o măsură ca represalii în considerarea unei raportări sau a unei divulgări publice, încă de la prima sancțiune pe care o dispune (nu pentru sancțiuni repetate, așa cum este prevăzut acum în proiect).
Mai multe detalii puteți găsi în recomandările APADOR-CH, depuse la Senat pe 1 aprilie, ca și în recomandările formulate de alte organizații ale societății civile – Centrul Syene pentru Educație, Transparency Internațional, Expert Forum, European Ethics & Compliance Association – pe marginea acestui proiect de Lege.
18 organizații și 14 avertizori de integritate au solicitat luni, 4 aprilie, Comisiei juridice de disciplină și imunități a Senatului organizarea unei dezbateri publice pe marginea proiectului de lege inițiat de Guvern.
Pentru mai multe informații cu privire la situația avertizorului de integritate în România, vă invităm să citiți raportul Statutul avertizorului de integritate în România, publicat în octombrie 2021 de ActiveWatch și APADOR-CH.
