După ce Curtea de Apel Bucureşti a decis faptul că Doru Anca, consilier local din partea PRM Turda, a fost colaborator al fostelor organe de represiune (şi încă unul plătit!), consilierul turdean şi-a luat măsuri de precauţie. A făcut recurs, iar acum nu se mai grăbeşte ca Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să judece cauza şi să-i demonstreze eventuala nevinovăţie.
La termenul din 3 mai 2011, Doru Anca a depus o adresă în care solicită acordarea unui nou termen, pentru… a-şi lua un avocat! Este evident că Doru Anca putea să-şi ia un avocat până la acest termen, de care ştia de mai mult timp. Şi este la fel de evident că, odată ce a depus recursul, cu motivaţiile corespunzătoare, practic nu are de ce să se mai „apere”, pentru că ICCJ va judeca doar dacă recursul său este fondat sau nu, adică dacă se menţine decizia Curţii de Apel sau nu. De precizat că aceasta este o „chichiţă” legislativă pe care o folosesc, de regulă, cei care vor să amâne hotărârea finală într-un anumit proces.
ICCJ a acordat un nou termen pe data de 28 iunie 2011. Vă reamintim că Doru Anca a fost declarat colaborator al fostelor organe represive ale statului comunist, fiind plătit chiar pentru denunţurile sale!
Iată „apărarea” formulată de Doru Anca, după ce a fost declarat colaborator:
„1. Eu nu am furnizat sub nicio formă rapoarte organelor de securitate ci numai organelor de miliţie, rapoarte care încadrau încălcări ale legilor în vigoare în acea perioadă, valabile şi în această perioadă, şi anume: -abuz în funcţie, foşti preşedinţi CAP, casieri, magazioneri, fals în acte, furt din avutul obştesc. Rapoartele au condus la îngrădirea ariei de infracţionalitate şi pedepsirea celor vinovaţi. Nu a fost nicio persoană, niciuna în instanţă nu a putut dovedi că cineva din cei menţionaţi, foştii preşedinţi din CAP, membru PCR Balogh Alexandru – „6 martie” Câmpia Turzii, Kereki Paul, nu au fost condamnaţi pentru faptele comise.
Făcând o paralelă cu situația actuală, în calitatea pe care o am, am sesizat Parchetul, organele de Poliţie, pentru săvârșirea infracţiunilor de însuşirea de foloase necuvenite, de funcţionari ai Primăriei Turda, dosar penal, sentinţe ale instanţelor cu sancţiuni încadrate legal în Cod de procedură penală. Deci, nu este nicio diferenţă între aplicarea C. Pr. Penală pt. infracţiunile din perioada 1975-1989 şi infracţiunile săvârşite actual.
2. Condiţia a doua calitate a informaţiei furnizate, de fapt indicarea modului de comitere a infracţiunilor, acestea nu aveau un caracter care să denunţe activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist. Aşa după cum am arătat anterior, toate infracţiunile menţionate în aceste rapoarte vizau încălcări flagrante ale C. Proc. Pen. care funcţionează şi astăzi. În niciun stat, chiar şi în situaţia actuală de largă democraţie, organele statului, de cercetare penală, Procuratura, Poliţia, nu permite aceste încălcări şi încadrarea acestor infracţiuni se face în urma unor sesizări scrise sau verbale, ale cetăţenilor ţării sau prin autosesizare. Deci această condiţie nu este îndeplinită, calitatea informaţiilor este de natură penală şi în care stat, chiar şi acum infracţiunile nu sunt pedepsite. Eu, în calitatea pe care am avut-o eram obligat, deci nu era o lipsă de interes, fiind inginer-şef al acestor unităţi, să apăr avutul obştesc, de sute de milioane de lei, de atunci, de toate infracţiunile care se săvârșeau.
3. A treia condiţie – se referă la efectele furnizării informaţiilor, acestea au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În niciun stat de drept omul nu poate să fure, să falsifice, să abuzeze fără să fie pedepsit, fără a i se încălca drepturile fundamentale. Care drepturi fundamentale ale omului au fost încălcate în cazul de faţă? Cum a fost condamnat? Cine a murit în închisoare din cauza acestor rapoarte?
Să analizăm- preşedintele CAP „6 Martie” Câmpia Turzii, Balogh Alexandru, cu toate că a abuzat, a falsificat, a furat, nu a fost condamnat şi nu i-au fost încălcate drepturile omului, nici măcar nu a fost schimbat din funcţie!
La CAP Mihai Viteazu – preşedintele CAP Kereki Paul, pentru aceleaşi infracţiuni, a fost totuşi schimbat din funcţie, în prezent este consilier local din partea UDMR! Ce drepturi fundamentale ale omului au fost încălcate în acest caz?
În acea perioadă existau diversiuni între populaţia maghiară băştinaşă din comuna Mihai Viteazu, jud. Cluj, şi locuitorii români aduşi din zonele de munte, jud. Alba, Ocoliş, Buru, Iara, care au completat forţa de muncă din sectorul zootehnic, şi pentru care am susţinut în toate şedinţele Consiliului de conducere al CAP să li se atribuie locuri pentru construcţii de casă în comuna Mihai Viteazu, jud. Cluj.
În toată această perioadă cât am funcţionat la CAP Mihai Viteazu am căutat să le asigur tuturor locuitorilor din comună acelaşi tratament, egal, nepărtinitor, indiferent de etnie.
În ceea ce priveşte activitatea colonelului de MAI Bodoczi Gheorghe pe raza comunei Mihai Viteazu este un caz special din care reiese colaborarea mea cu securitatea!!! Şi anume: – în perioada 1983-1984, în plină criză de produse agricole, cartofi, ceapă, colonelul şi-a format în comuna Moldoveneşti „un nucleu” în adevărata înţelegere din neamuri, nepoţi, veri, care prin abuz, colectau cartofi din zonă cu preţul de 1,10 lei per kg, apoi aceste cantităţi mari de circa 40-50 tone le valorificau în zonele de restriște din Valea Jiului, minerilor, cu preţuri dublu sau triplu. Deci nucleu, întâmplător sau nu de etnie maghiară – conduse de col. MAI Bodoczi Gheorghe şi susţinut de fratele acestuia, col. MAI din departamentul Securităţii Statului, Bodoczi Francisc, spăla atunci sume mari de bani. La intervenţia mea s-a declanşat o anchetă, există documente în arhiva MAI, iar cei doi ofiţeri au fost trecuţi în rezervă. Deci nu a existat niciun conflict, ci conflict anterior şi o sesizare de încălcare a C. Proc. Pen.- abuz, corupţie, spălare de bani, escrocare.
Aceste sesizări, nu denunţare, aşa cum se arată în sentinţă, activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist. ex. Kereki Paul fost preşedinte, Bajko Rozalia, fost casier, Borsos Toma, magazioner, având acces la acte oficiale, semnături, pe cecuri, au falsificat documente. (Sunt, există la dosar documente întocmite de Miliţia Turda) prin care sustrăgeau cantităţi de combustibil pentru valorificare ilegală. Aceste denunţări nu denunţau activităţi potrivnice, ci activităţi ilegale, este o mare diferenţă de interpretare, acestea trebuiau pedepsite conform C. Proc. Pen., nu încadrate eronat la îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Ce Constituţie, a cărui stat, stabileşte că infracţiunile dovedite de organele de cercetare penală sunt drepturi fundamentale ale omului?
Instanţa apreciază totuşi, în sprijinul celor prezentate de mine, în finalul sentinţei, că informaţiile furnizate de mine organelor de Miliţie sunt parţial (cât 30-40-50 %?) adevărate, şi nu s-au referit la activităţi sau atitudini potrivnice regimului comunist. Înseamnă că eu am calitatea parţială de colaborator al Securităţii, acest lucru trebuie bine stabilit de către „Onorata Instanţă a Curţii de Apel”
Căreia mă adresez?
În sprijinul şi motivarea „recursului” meu, aş dori să mai completez cu mai multe probe felul eronat în care a fost întocmită şi Nota de constatare a CNSAS, în mod voit de a-mi proba calitatea de colaborator şi anume:
– pct. 2 din acţiune: dosar R 2339 (cota CNSAS conţine la adresa R CG 4110/08/16.12.2009 numai volumele lf2,3,8,10,11,12,13,17,18,25,29, dar la adresa Nr. R CG 4291/09/27.01.2009 apar tot la cota CNSAS Vol.lf20,19,28,1,15,14,7,6,4. vol. 2f3, 4.2.
-la pct.3. dosar nr. R 2727 cota CNSAS menţionate în acţiune apar Vol 9f40, 51,61 în adresa Nr. R CG 291/09/27.01.2009 apar vol. 9f40 51, 61, în adresa Nr. R CG 921/09/27.01.2009 apar Vol 9f47, 58, 72, 71, 70, 115, 64, 16, 54, 49 tot cota CNSAS.
De reținut este faptul că tocmai aceste documente, pe care Colegiul CNSAS nu le menţionează în „acțiune” şi care este un viciu de procedură, atestă faptul clar în care CNSAS a dorit stabilirea calităţii de colaborator, fără a ţine seama de faptul că şi aceste documente se menţionează încălcări ale legilor care şi astăzi figurează în C. Pr. Pen. – neglijenţă, abuz în serviciu, fals in acte, sustrageri dovedite ulterior chiar prin anchetele desfăşurate de organele in drept.”
