Satul Făgetu Ierii din județul Cluj a îmbrăcat din nou straie de sărbătoare pentru a marca unul dintre cele mai profunde și vechi obiceiuri ale vetrei strămoșești: Sărbătoarea Secerișului. Cu mic, cu mare, localnicii și fiii satului s-au adunat pentru a aduce cinste muncii pământului și rodului bogat al anului, într-un ritual plin de culoare, cântec și emoție autentică.
Momentul central al sărbătorii l-a constituit Cununa Grâului, simbolul sacru al belșugului și al continuității. Împletită din spice aurii, cununa a fost purtată cu mândrie în alai până în curtea gazdelor, familia Nemeș, locul unde comunitatea s-a adunat pentru a continua rânduiala tradițională.
Horă străbună, cântece de uliță și cinste pentru vrednicia omului
Așa cum cere obiceiul din bătrâni, odată ajunși la gazde, secerătorii au încins o horă străbună chiar în ograda gospodăriei, cântând și lăudând pământul darnic. Bucuria muncii împlinite s-a mutat apoi la mesele întinse, unde gazdele i-au cinstit pe toți cei prezenți cu bucate alese, pregătite special pentru această ocazie.
Tabloul viu al sărbătorii de la Făgetu Ierii a fost surprins și redat cu emoție de pictorul Cornel Vana, care a descris atmosfera caldă a comunității:
„Mare sărbătoare, cu mic și mare în Făgetu Ierii. Secerișul – cununa grâului se întoarce în curtea gazdelor, familiei Nemeș, pentru a se pregăti bucatele alese. Cu tot alaiul, secerătorii au încins hora străbună, au cântat și au lăudat rodul bogat. Apoi, puși la masă și cinstiți cu darul pământului și vrednicia omului”, a transmis artistul plastic Cornel Vana.
Sărbătoarea de la Făgetu Ierii dovedește încă o dată că satul românesc păstrează nealterată legătura dintre om, credință și pământ, transformând munca câmpului într-un adevărat motiv de unitate și bucurie comunitară.
Descoperă mai multe la TurdaNews
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
