Ceanu Mare, mai tare ca Turda și Câmpia Turzii! A plătit 20.000 de lei pentru a-și prezenta portofoliul! (UPDATE)

Comuna Ceanu Mare și-a propus să se dezvolte economic mai ceva decât municipiile Turda și Câmpia Turzii. Nu mai puțin de 50 de societăți comerciale, cu o cifră de afaceri de minim 1 milion de euro, vor primi oferte de investiții în comună, ”de la zero”.

”Portofoliul va fi prezentat la minim 50 de societăți comerciale cu cifră de afaceri de minim 1 milion de euro. Va cuprinde studiu de cercetare care include: suprafață de teren pretabilă la investiții Greenfield, capacitate și studii forță de muncă.”, se precizează în anunțul de achiziție publică al Primăriei Ceanu Mare.

Contractul a fost atribuit societății BlackBelt Marketing SRL din Câmpia Turzii, unde asociat unic este Bucur Ovidiu Adrian, care deține și siteul RefleqtMedia.ro.

Ce înseamnă investiție de tip greenfield:

O investiție greenfield este o investitie care se dezvoltă „de la zero„, pe un teren fără infrastructură existentă, unde o companie (de obicei de mari dimensiuni) își construiește o nouă facilitate de productie. Investitiile de tip greenfield sunt de obicei efectuate acolo unde exista un potential major de dezvoltare in anumite ramuri economice, datorită riscurilor pe care le comportă, având in vedere costurile ridicate cu construcția facilităților si punerea lor in funcțiune. Pentru o bună fundamentare a deciziei de alocare a resurselor, aceste investiții sunt precedate de studii de fezabilitate si au planuri de afaceri solide, precum si analize de impact cu ajutorul carora partile interesate in proiect pot lua decizii economico-financiare viabile. In cazul investițiilor cu un puternic impact economico – social, companiile private apelează la facilități acordate de autoritatile locale sub forma ajutorului de stat, pentru cheltuieli eligibile de natura activelor corporale şi necorporale, precum şi cele legate de închirierea construcţiilor aferente investiţiei iniţiale. Un aspect important in fundamentarea deciziei de investitii este evaluarea costului de oportunitate sau ce alternativă mai există, care ar putea aduce cel putin aceleași beneficii pe termen lung, dar cu costuri mai reduse. Spre deosebire de investițiile greenfield, investițiile de tip brownfield se remarcă prin existența unei infrastructuri de producție functională, care este de obicei achiziționată in scopul dezvoltării unor noi activități sau îmbunătățirea celor existente.

Societatea respectivă va încasa (sau a încasat) 20.000 de lei pentru prezentarea acestui portofoliu la minim 50 de societăți cu un capital minim de 1 milion de euro. Suma se adaugă unui alt contract, prin care Comuna Ceanu Mare plătește 9.600 de lei pentru ”servicii de publicitate și diseminare materiale de presă”, pentru perioada mai-decembrie 2021 (1.200 lei/lună), deși audiența siteului RefleqtMedia.ro nu s-ar fi încadrat pentru o astfel de sumă (comparativ, Municipiul Turda, care are un buget de zeci de milioane de euro, a încheiat pentru aceeași perioadă de timp un contract la valoarea de 604 lei/lună, rezultată în urma criteriului de audiență al siteului menționat).

Ovidiu Bucur a mai fost implicat într-un contract scandalos, tot cu o primărie de comună din zonă, respectiv cea din Tritenii de Jos. La vremea respectivă, societatea Jurnal Concept Media SRL, în care era asociat cu fosta sa parteneră, Gabriela Cărtuță, a fost descoperită că a încasat 70.000 de lei de la Primăria Tritenii de Jos, pentru servicii pe care nu le-a prestat.

Curtea de Conturi a descoperit că Primăria Tritenii de Jos ar fi plătit circa 70.000 de lei societății Jurnal Concept Media SRL (care edita Ziar 15 Minute) pentru servicii de publicitate pentru ”promovare turistică”, care nu au fost executate. Astfel, banii trebuiau returnați. Însă, societatea și-a încetat activitatea, rămânând cu sume considerabile în contul de ”datorii”, motiv pentru care este pe lista de datornici inclusiv a Primăriei Turda.

UPDATE:

Primarul comunei Ceanu Mare a precizat că banii nu s-au dat, încă, spunând că se vor da doar dacă firma jurnalistului Ovidiu Bucur va aduce măcar un investitor.

Deși nu are experiență în astfel de servicii, jurnalistul Ovidiu Bucur ne-a precizat că intenționează să facă astfel de afaceri cu circa 40 de primării de comune (care, probabil, sunt mai ușor de convis, spre deosebire de o administrație locală din mediul urban, care nu înghite așa de ușor astfel de ”afaceri”). ”Dacă îmi iese proiectul, să-ți prezinți scuze”, a transmis Ovidiu Bucur.

În cazul proiectului de la Tritenii de Jos, care nu i-a ”ieșit”, Ovidiu Bucur nu a prezentat ”scuze” pentru că a primit 70.000 de lei din banii comunei și nici nu a returnat sumele respective de bani.