”Grupul T9 propune soluția de finalizare a Casei de Cultură” sau ”Grupul T9 propune asfaltarea străzilor din oraș, pentru că dezvoltă și mai mult turismul” sunt două dintre ideile frumoase ale întâlnirii civice pe care Grupul T9 a organizat-o azi, în sala mare a Primăriei Turda și la care au participat membrii grupului, primarul Tudor Ștefănie, viceprimarul Lucian Nemeș, consilieri locali (Dora Arion și Cristian Felezeu), dar și circa 30 de turdeni interesați de subiectele supuse dezbaterii publice: situația infrastructurii, problema Casei de Cultură neterminată și problema dezvoltării turismului local.

Din păcate, singurul subiect care a avut o persoană pregătită pentru a discuta pe tema sa, a fost cel referitor la dezvoltarea turismului local, Alin Roșca făcând o frumoasă și profesionistă promovare despre ceea ce pot însemna oportunitățile turistice din localitate, dar și din zonele limitrofe.

Asta pentru că, pe tema infrastructurii, profesorul Tavi Gruian a recunoscut din start că nu este un ”specialist”, avântându-se și într-o definiție ”a la DEX” a cuvântului ”infrastructură”, de parcă învățarea definiției e problema, nu starea dezastruoasă în care se află drumurile. El a făcut referire la ”intrările în oraș”, dar și la comparația Turda – Câmpia Turzii, spunând că în localitatea vecină drumul pare a arăta mai bine.

Absența lansării unei dezbateri pe un subiect fără o minimă documentare a ieșit în evidență în momentul în care primarul Tudor Ștefănie a dat unele răspunsuri care… au închis gura celor care au prezentat constatările drept soluții. Ștefănie a menționat că intrările în oraș (drumuri) nu aparțin administrației locale (fiind drum european, motiv pentru care administrației locale nu i s-ar permite nici o investiție), iar faptul că drumul principal din Câmpia Turzii arată mai bine se datorează unei investiții suportate de la bugetul central, în urmă cu ceva ani, lucru care nu s-a întâmplat și la Turda. Totodată, primarul a mai amintit că cele două localități nu pot fi comparate, Turda având mult mai multe probleme de rezolvat la infrastructură, menționând că în 1989 Câmpia Turzii era 90% asfaltată și 100% canalizată.

Primarul turdean le-a spus celor prezenți că anual se investesc circa 50 de miliarde de lei vechi pentru drumuri, însă suma este insuficientă pentru a rezolva toate problemele. Edilul Turzii a vorbit și despre recenta alocare de fonduri de la bugetul central, care ar permite administrației locale ca în anul 2016 să facă lucrări la drumuri în valoare de peste 100 de miliarde de lei. ”Credeți că eu nu-mi doresc să fie toată Turda asfaltată? Și eu îmi doresc! Dar… nu e o problemă de dorință”, a spus primarul Ștefănie.

În discuție a intrat un alt membru al Grupului T9, Călin Pintea, care a făcut referire la calitatea unor lucrări, dar și la o anumită transparență în cheltuirea banului public.

Soluția… unde-i soluția?!

Ulterior, Călin Pintea a făcut o prezentare a ”soluției” Grupului T9, în ceea ce privește clădirea neterminată din apropierea Primăriei, lansând ideea construirii unui business-center, de parcă singura problemă era dacă alegem un business center sau un ozenodrom, nu existența sumelor de bani necesare pentru finalizarea investiției. bani pe care, cu naivitate, Călin Pintea a menționat că se pot aduce din ”investiții private”.

Cel care i-a adus cu picioarele pe pământ a fost jurnalistul Horea Hudrea, care i-a informat că suma necesară finalizării investiției ar fi de circa 7 milioane de euro (aprox. 31 milioane de lei) și că suma asta ar însemna alocarea anuală a bugetului destinat dezvoltării Turzii (de la bugetul local), timp de 10 ani consecutivi! ”Nu contează cât se investește, ci cât se scoate”, a lansat Călin Pintea teoria conform căreia după finalizarea construcției aceasta ar putea fi asimilată unei adevărate ”fabrici de bani”.

În fața acestor idei, primarul Tudor Ștefănie a anunțat că se vor continua investițiile și că în 2016 se vor face lucrări la fațada clădirii și apoi în interior, pentru ca sala de spectacole să devină funcțională. Însă, nici primarul nu a vorbit ce sume vor fi alocate în acest sens, de unde vor proveni și dacă nu cumva soluția discutată public la o întâlnire recentă, cu niște specialiști, respectiv demolarea clădirii și valorificarea ulterioară a spațiului, inclusiv prin realizarea unei construcții moderne, care să nu ”înghită” atâția bani, nu ar fi mai degrabă soluția optimă.

Primarul a recunoscut că problema nu este să se dea clădirea unui investitor (”noi am da-o și pe un leu, dacă s-ar găsi un investitor care să o termine”), ci procedura greoaie, care se bazează și pe legislația existentă, dar și absența unui investitor care să-și poată asuma finalizarea clădirii, ”la un termen dat”, cum solicitase Călin Pintea.

Practic, datorită unei lipse de documentare minimale, dar și a prezentării unor soluții concrete, mai ales în ceea ce privește sursele de finanțare sau discuții pe baza bugetului local, care să permită acele investiții, subiectele modernizării infrastructurii și ale finalizării Casei de Cultură au rămas în continuare un bun subiect de dezbatere, acesta fiind doar un prim episod dintr-o probabilă listă lungă de întâlniri în care se va discuta pe aceleași teme, pe care s-a discutat de ani de zile, de regulă în apropierea campaniilor electorale, fără ca să fie rezolvate până în prezent.

Cetățenii, cu constatările lor…

Dincolo de discuțiile tematice, au fost interesante și problemele ridicate de unii cetățeni. Dacă Rațiu Ioan a făcut referire la calitatea proastă a unor lucrări și de lipsa de responsabilitate în aceste cazuri, dând ca exemplu faptul că pe strada sa câteva familii nu se pot racorda la canalizare (chiar dacă sunt amenințate cu amenzi de către Primărie!) din cauza proastei execuții, Timeea Chiș, o tânără reprezentantă a unei organizații de tineret, a menționat că orașul are o problemă în ceea ce privește curățenia, dând și câteva exemple concrete, inclusiv lipsa de amenajare a unor zone de interes turistic, cum ar fi vechea intrare în Salină sau drumul spre Castrul Roman.

Cel care a răbufnit mult mai direct a fost un alt membru al Grupului T9, Emil Turdean, membru PNL, care l-a luat pe primar la întrebări, privind calitatea lucrărilor la podul din sensul giratoriu și la faptul că ”pasajul pietonal se termină în mijlocul șoselei”.

O altă nemulțumire la adresa primarului Tudor Ștefănie a fost exprimată de Bochiș Viorica, care i-a reproșat primarului că nu a asfaltat strada Cheii, deși a promis asta încă de pe vremea când a fost viceprimar. Ba mai mult, ea a spus că strada ar figura asfaltată, deși în realitate nu e! ”Dacă strada figurează asfaltată, cum ni s-a spus de la primărie, deși nu e asfaltată, când se va mai asfalta?”, a întrebat Bochiș Viorica, fără a primi un răspuns concludent.

primarul i-a explicat că banii alocați pentru străzi sunt cheltuiți conform deciziei Consiliului Local și că în anul 2016 se va lucra pe cele 12 străzi aprobate de consilierii turdeni, respectându-se ideea unor ”ocolitoare” ale arterei principale.

A ne da cu părerea sau… a ne organiza pentru dezbateri reale?

În urma acestor discuții cu acuzații și reproșuri, directorul Spitalului Turda, Vasile Grumaz, a constatat că ”e un fenomen general, în care unii întreabă și cer, iar alții numai trebuie să facă” și că ”populația duce o lipsă de cunoaștere a activității și a modului de lucru cu administrația locală”, punând accent pe necesitatea informării.

De altfel, și Cătălin Balog Bellu (inițiatorul Skill-Up Conference, la Turda și participant la aceste discuții) a constatat că există o problemă de comunicare între administrația locală și comunitatea locală, menționând că reacțiile de limbaj violente nu duc la nimic bun. El a spus că ceea ce se denumește ”comunitate locală” trebuie să-și găsească rolul constructiv în evoluția localității, rolul comunității nefiind acela de a ”distribui gropi pe Facebook”. El i-a îndemnat pe cei prezenți să fie ei înșiși schimbarea pe care și-o doresc în lume, punctând că un oraș puternic nu poate fi decât acela în care administrația locală colaborează cu comunitatea locală.

Totuși, dincolo de unele inerente scăpări în organizarea unei dezbateri eficiente, ideea promovării unor dezbateri informative între persoanele interesate (comunitatea locală; asociații civice) și reprezentanții administrației locale și ai politicului local, este una care trebuie sprijinită, dezvoltată, permanentizată și eficientizată.