Carpeta cu „Răpirea din Serai”, unul dintre cele mai îndrăgite obiecte de majoritatea românilor, a ajuns să fie vândută pe internet, dar nu pentru orice sumă, ci unele impresionante.
Deși poate în zilele noastre poate rar mai întâlnim să vedem carpeta pe pereții unei locuințe, trebuie reamintit că timp de ani și ani de zile, acest obiect era de neplisit din casele oamenilor, mai ales că scena prezentată este una reprezentativă, făcând parte dintr-o operă a lui Mozart.
Ei bine, aceste carpete nu doar că au o valoare sentimentală pentru cei ce le dețin, dar au și o valoare materială, potrivit anunțurilor de vânzare.
„Vând un tablou reprezentând „Răpirea din Serai”, vechi sau vintage, având o vechime de peste 40 ani. Tabloul se prezintă în stare impecabilă şi are următoarele dimensiuni: – lungime – 104 cm – lățime – 55 cm. Vând sau schimb”, se arată în anunţ, unde carpeta se vinde cu 1000 de lei.
Tot la 1000 de lei, a fost postat și anunțul: „Originala. Anii 70.Păstrată în condiții foarte bune. A fost înrămat. Culori vii Nu trimit în țară”.
Într-un alt anunț, carpeta se vinde cu nici mai mult, nici mai puțin de 800 de lei.
„Tablou carpetă foarte vechi ,,Răpirea din Serai” model foarte rar, stare ireproșabilă, original, ramă foarte bună, protejat de un geam, îngrijit, dimensiune: 163/130. Preț 800 lei”, a scris românul.
Povestea din spatele operei Răpirea din serai
„Răpirea din Serai” este inspirată dintr-o operă de artă a lui Mozart. Opera se intitula chiar „Răpirea din Serai” („Die Entführung aus dem Serail”).
„Constanţa era închisă în palatul lui Selim Paşa. Belmonte, un tânăr nobil spaniol dorea să o elibereze, dar nu avea acces în palat, aşa că s-a dat drept unul dintre cei mai cunoscuţi arhitecţi italieni ai timpului, profitând de faptul că Selim Paşa este mare amator de arhitectură.
La miezul nopţii, Belmonte pătrunde în grădina palatului (serai) şi cu ajutorul unei scări coboară către o barcă acostată la ţărm. Sunt prinşi, Selim Paşa soseşte şi pe rând, Belmonte şi Constanţa iau vina asupra lor, fiecare dorind să-l salveze pe celălalt.
Impresionat de puterea dragostei lor, Selim Paşa îi iartă şi le redă tuturor libertatea”, explică Ionuț Puerava blogul său, citează Adevărul.
De asemenea, sociologul Cătălin Augustin Stoica, conferențiar la Departamentul de Sociologie din cadrul SNSPA, a explicat și care este motivul pentru care carpeta a fost atât de îndrăgită de români.
„Erau nişte obiecte populare cu care unii oameni îşi decorau casa. Consumul cultural variază de la o categorie socială la alta. Ţine de capitalul cultural al unui individ care îi permite într-un anumit fel să aprecieze anumite producţii culturale.
Se râde pe chestia asta, dar nu este nici pe departe specific românesc. Şi în alte ţări anumite categorii sociale au anumite obiecte cu care îşi decorează casa. Sunt segmente sociale care consumă anumite bunuri şi servicii în conformitate cu capitalul cultural şi resursele financiare pe care le deţin, iar de aici avem astfel de discrepanţe.
Capitalul acesta cultural presupune mai multe chestiuni. Pe lângă educaţie, presupune şi nişte elemente de gust şi preferinţe culturale. Cu alte cuvinte, ca să apreciezi muzica lui Wagner trebuie să ai un anumit capital cultural. Ca să apreciezi o lucrare a lui Picasso, îţi trebuie un anumit bagaj de cunoştinţe.
Ca sociolog nu îmi permit asta. Pur şi simplu există diferenţe de consum şi preferinţe culturale”, a mai declarat specialistul pentru Adevărul.
