Scandalul mercurului de la Turda… O problemă semnalată de mine acum… 7 ani!!!

0
3.465 vizualizari
 

Recent, Antena 3 a făcut un reportaj despre existenţa mercurului pe amplasamentul fostei Uzine Chimice Turda. Problema, însă, nu este o „descoperire” a celor de la Antena. Am sesizat problema acum vreo 7 ani. Tocmai de aceea îmi permit să spun că apariţia acestui material are alte substraturi, nicidecum intenţia de a „rezolva” problema. Cred mai degrabă că toată această campanie, îndreptată clar împotriva oraşului, nicidecum a problemei mercurului (!), are alte dedesubturi. Oricum, citiţi ce am scris acum 7 ani…

Articol scris în 2004:

Fostele Uzine Chimice din Turda, o „bomba” ecologica

Istoria mariajului Nazar – Uzinele Chimice

Uzinele Chimice Turda au fost cumparate de arabul Ahmed Nazar, patronul SC Nuha Trading, cu 9 miliarde de lei, in 1999. Deoarece, societatea era in lichidare, practic, arabul a cumparat doar activele. Datoriile, cifrate la peste 40 de miliarde lei, au ramas in contul statului. Adica al nostru, al contribuabililor.

Judecatorul sindic care s-a ocupat de lichidarea societatii, clujeanul Ionica Pop, s-a dovedit a fi un apropiat (prieten) al lui Ahmed Nazar. Imediat dupa ce a cumparat ramasitele UCT, arabul s-a pus pe capatuiala. A dezmembrat tot ce a apucat, vinzind apoi, bucata cu bucata, materialele rezultate.

Conform datelor contabile pe care le detinem, in primul an dupa ce a pus mina pe UCT, Nuha Trading a avut venituri oficiale cifrate la 15,5 miliarde lei. Am precizat „oficiale”, pentru ca, in acelasi an, Ahmed Nazar a fost arestat preventiv, fiind cercetat penal pentru evaziune fiscala, fals intelectual, uz de fals si fals in inscrisuri sub semnatura privata.

Conform concluziilor intocmite de organele de ancheta, Nazar a dezmembrat utilajele si instalatiile existente, vinzindu-le mai multor societati din tara si strainatate, ca „materiale refolosibile”.

Majoritatea materialelor erau din inox si erau vindute la preturi mult mai mici decit cele de pe piata. Pentru a se sustrage de la plata impozitului pe profit si a TVA, Nazar a intocmit facturi false in numele unor firme-fantoma inregistrate la Bucuresti.

Practica firmelor fantoma se pare ca ii era draga arabului, deoarece din datele obtinute de noi rezulta ca Ahmed Nazar a fost implicat in alte 4 societati comerciale din judetul Cluj: Akobis SNC, A&A Prodcomimpex SRL, Rinaldi SRL si Hero Group SA.

Majoritatea acestor societati functionau cu activitate redusa, pe „pierderi”, fiind folosite, probabil, doar in „caz de nevoie”. Prejudiciul adus statului, descoperit si calculat la acea vreme, depasea 1,6 miliarde lei.

In dosar, s-a mai motivat ca Nazar nu a inregistrat unele venituri, iar pe de alta parte a „umflat” partea de cheltuieli, astfel incit sa rezule ca societatea sa functioneaza cu pierderi.

Pentru a fi judecat in libertate, Ahmed Nazar a scos din buzunar 300 de milioane de lei, pentru a plati cautiunea. Ulterior, dosarul s-a „rezolvat”.

Arabul a intrat in relatii apropiate si cu administratia locala. In 2003, consilierii turdeni i-au aprobat reesalonarea unor datorii la bugetul local, in valoare de circa 1,2 miliarde lei. Ba mai mult, desi se plingea ca nu are bani sa-si achite darile, arabul a fost anuntat… sponsorul echipei locale FC Ariesul.

In a carei conducere sunt implicate mai multe persoane din administratia locala sau din Consiliul Local. Ulterior, a disparut de pe lista sponsorilor, iar in actele contabile nu figureaza nici o donatie.

Probleme grave de mediu

In toti acesti ani, arabul Ahmed Nazar a beneficiat de o protectie suspecta din partea reprezentantilor unor institutii abilitate sa faca lumina. Desi el a cumparat toate activele, cei de la Mediu sustin ca n-ar fi cumparat si substantele periculoase depozitate pe raza fostei societati.

Care sunt ale nimanui, de vreme ce societatea arabului nu detine acte care sa-i permita depozitarea si gestionarea unor astfel de substante.

Daca de scandalul „inactivului” de la Turda s-a mai scris in presa, despre tonele de mercur existente la fostele UCT nu a prea vorbit nimeni. Oficial, ar fi vorba de 3,5 tone de mercur. Neoficial, cantitatea este mai mare. Nazar spune ca nu este a lui, pentru ca aceasta substanta n-ar fi fost inclusa in contractul de vinzare-cumparare al societatii.

Dar ZN 21 detine un document din care rezulta contrariul. In 2000, dupa ce a cumparat UCT, Nazar a cesionat marca Turdacupral catre SC Alboria, mentionind ca „a fost dobindita prin cumpararea intregului patrimoniu detinut de UCT, societate in lichidare, la licitatia publica din data de 28.10.1999, prin procesul verbal de adjudecare”.

Normal ca cesionarea marcii i-a adus bani frumosi. In schimb, atunci cind a fost vorba de alte substante, aflate pe teritoriul fostei Uzine Chimice, pentru care trebuia sa obtina o autorizatie speciala, care i-ar fi atras niste cheltuieli suplimentare, arabul a sustinut ca… nu le-a cumparat.

Cu alte cuvinte, a cumparat doar ceea ce a putut revinde apoi, cu profit imediat, nu ceea ce i-ar fi atras niste cheltuieli.

Mercur lasat de izbeliste

Pe amplasamentul fostei sectii de Electroliza, acum mai exista doar un schelet de cladire. Asta, dupa ce arabul a dezmembrat tot ce se putea dezmembra, vinzind fierul sau alte materiale rezultate.

Acum, din nepasare, mercurul musteste in pamint si nimanui nu-i pasa! Daca inlaturi cu o lopata, citiva centimetri de pamint, mercurul iese la suprafata imediat. Cei de la Mediu se fac ca nu vad. Iar organele de ancheta inchid ochii, in mod suspect.

Arabul aproape a scapat de cladire, dupa ce pe aceasta a fost pus sechestru, pentru neplata unor datorii. Normal ca nu-si va plati datoriile, iar administratia locala se va alege cu o cladire cu probleme de mediu nerezolvate.

Dar, de ce sa plateasca arabul ponoasele, cind se poate face acest lucru, ulterior, din banul public? In plus, desi au fost semnalate cazuri in care se facea trafic cu mercur, provenit de la fosta Uzina Chimica, nimeni nu a cercetat cine e in spatele acestor traficanti. Poate, e chiar arabul…

Articol scris în 2006:

DATORII EŞALONATE DE ŞPAGĂ

* În luna august 2003, GAZETA de Cluj semnala unele afaceri dubioase între administraţia locală condusă de ex-primarul Virgil Blasiu şi Nuha Trading Comercial SRL * Societatea este patronată de irakianul Ahmed Nazar * La vremea respectivă, a obţinut o eşalonare a datoriilor * Însă, societatea arabului nu şi-a respectat obligaţiile de plată, scopurile eşalonării fiind altele * Ex-primarul Blasiu era bănuit că ar fi primit şpagă de la Nazar * Între timp, arabul nu şi-a plătit datoriile la bugetul local şi a vândut mare parte din imobilele avute în proprietate, astfel că datoriile nu mai pot fi recuperate. *

 

Conturile societăţii Nuha Trading SRL au fost poprite la începutul anului, prin Ordinul nr. 278/18.02.2005 al Autorităţii de Valorificare a Activelor Statului (AVAS). Motivul: societatea turdeană avea datorii la bugetul de stat. AVAS a solicitat falimentul societăţii şi punerea sub sechestru a bunurilor. Procesul prin care AVAS solicită falimentul Nuha Trading Comercial este pe rolul Curţii de Apel Cluj. Pe lângă datoriile la bugetul central, societatea arabului are datorii şi la bugetul local. Conform ultimei liste cu datornicii la bugetul local, afişate pe site-ul Primăriei Turda, Nuha Trading este societatea cu cele mai mari datorii către administraţia locală, din totalul de 402, cu peste 877 milioane lei (87.709 RON). Asta în ciuda faptului că în anul 2003 a beneficiat de o eşalonare a datoriilor, în urma unei decizii dubioase a consilierilor, la presiunea ex-primarului Virgil Blasiu.

 

Eşalonare cu semnul întrebării

GAZETA de Cluj a semnalat încă din 2003 că ceva este dubios în privinţa modului în care s-a aprobat eşalonarea datoriilor. Nuha Trading a depus o cerere către Primăria Turda la finele lunii mai 2003, prin care solicita acordarea unor înlesniri la plată, în baza OUG 40/2002, privind recuperarea arieratelor bugetare. Datoria pe care societatea lui Ahmed Nazar o avea atunci la bugetul local se ridica la circa 1,2 miliarde lei. Ex-primarul Virgil Blasiu a introdus proiectul de hotărâre care prevedea acordarea facilităţilor la şedinţa Consiliului Local din 17 iulie 2003. Conform proiectul de hotărâre semnat de Virgil Blasiu, eşalonarea se făcea pe o perioadă de 60 de luni. Consilierii au refuzat să aprobe proiectul. Dar ex-primarul Virgil Blasiu a revenit cu acelaşi proiect la o şedinţă extraordinară organizată în 14 august 2003, la care a ataşat o adresă „ameninţătoare” a administratorului societăţii, Ovidiu Pop, care acuza faptul că „hotărârea de respingere nu poate fi calificată decât un abuz”. Se mai preciza că s-au cauzat „prejudicii greu de recuperat” şi că „nu vom putea depăşi impasul financiar în care ne aflăm, cu consecinţa falimentului şi a trimiterii în şomaj a angajaţilor noştri”. Ameninţările, susţinute de intervenţia lui Blasiu, i-au copleşit pe consilieri, care au aprobat proiectul de hotărâre, chiar dacă la articolul 1 se amintea de „graficul anexat şi convenţia care fac parte din prezenta hotărâre”, deşi consilierii n-au primit nici un document de acest gen!

 

Blasiu – Nazar, o asociere dubioasă

Până la achitarea primei rate, Nuha Trading trebuia să facă dovada că nu mai are datorii curente către bugetul local. Asta însemna că societatea arabului trebuia să plătească 238.078.852 lei până la finele lunii iulie 2003, în caz contrar înlesnirile la plată urmînd a fi anulate. După câteva luni, GAZETA de Cluj a solicitat ex-primarului Virgil Blasiu să spună dacă Nuha Trading mai are sau nu datorii la bugetul local şi dacă-şi respectă obligaţiile. Numai că Blasiu a refuzat să răspundă, invocând faptul că această informaţie ar fi… secret comercial! Astfel, afacerea prin care societatea arabului a fost favorizată a rămas ascunsă de ochii opiniei publice mult timp, ieşind abia acum în evidenţă. Ba mai mult, la vremea respectivă se vorbea chiar de un fals făcut în hotărârea adoptată de consilieri, în beneficiul Nuha Trading. Organele de cercetare penală nu au fost interesate niciodată de acest subiect, dar acum ar putea dezgropa cazul, după ce este evident că eşalonarea acordată în 2003 nu a fost în beneficiul bugetului local, respectiv pentru recuperarea datoriilor, ci a fost doar o manevră prin care Ahmed Nazar a mai câştigat timp. Cu atât mai mult cu cât documentaţia pentru acordarea înlesnirilor cuprindea rubrici în care se amintea de anumite „probleme” cu Fiscul şi unde s-a menţionat că nu este cazul, deşi Nazar a fost cercetat pentru evaziune fiscală şi condamnat cu suspendare. Între timp, a înstrăinat mai multe clădiri şi şi-a mutat afacerile la Bucureşti.

Astfel, Nazar a achiziţionat activele fostelor Uzine Chimice, dar nu a achitat ratele. Apoi a vândut din active, inclusiv prin tăierea în bucăţi a materialelor rezultate. Nu şi-a achitat datoriile la bugetul local, motiv pentru care a solicitat eşalonarea amintită. Care i-a mai dat un termen de răgaz să-şi rezolve treburile, după care s-a făcut nevăzut. În acest mod a ţepuit atât bugetul de stat, cât şi bugetul local. Bineînţeles, nu putea face asta de unul singur. Aşa că organele de cercetare penală ar putea dezgropa toată povestea.

 

CASETĂ

Administraţia Financiară a scos clădirile la licitaţie

Administraţia Financiară Turda a scos la licitaţie mai multe imobile aparţinând SC Nuha Trading Comercial SRL, pentru recuperarea unor datorii la bugetul de stat. Au fost scoase la licitaţie remiza de locomotive plus terenul aferent (evaluate la 74.934 RON), biroul de expediţie plus terenul aferent (evaluate la 16.643 RON), cabina poartă plus terenul aferent (evaluate la 8.467 RON), anexe transporturi (evaluare: 3.246 RON), oficiul de calcul şi locuinţe plus terenul aferent (evaluate la 119.933 RON) şi clădirea administrativă plus terenul aferent (evaluate la 249.167 RON). În total, suma evaluată depăşeşte 4,7 miliarde lei vechi. Interesant este că Adminsitraţia Financiară a precizat în anunţul de licitaţie că “invităm pe această cale pe toţi care pretind vreun drept asupra bunurilor, să înştiinţeze despre aceasta organul de executare înainte de data stabilită pentru vânzare”. Semn că proprietăţile asupra clădirilor sunt dubioase.

 

CASETĂ

Substanţe… teroriste

Nimeni nu şi-a pus problema că achiziţionarea activelor fostei Uzine Chimice Turda ar fi putut avea şi un alt substrat. Ahmed Nazar este irakian. În perioada achiziţionării fostei fabrici din domeniul chimic, dictatorul irakian Sadam Hussein era în conflict cu americanii. Poate că puţini ştiu, dar dintr-o substanţă existentă pe teritoriul fostei fabrici (rodanura) se poate realiza un gaz similar celui folosit în lagărele naziste de gazare. Iar mercurul existent din abundenţă se poate realiza construcţia unor bombe. Se spune că Ahmed Nazar nu a acţionat de unul singur, ci prin intermediul unor conaţionali, care l-au finanţat.

 

CASETĂ

În relaţii cu fosta administraţie

Ahmed Nazar a fost în relaţii destul de apropiate cu fosta conducere a Primăriei. Imediat după ce a achiziţionat activele UCT, primarul Virgil Blasiu a făcut o propunere în Consiliu, care viza achiziţionarea unei clădiri sub formă de bloc, cu 6 miliarde lei. Adică, aproape cât a dat arabul pe toată societatea! E vorba de preţul de achiziţie, pentru că, din câte se pare, el a “uitat” să mai achite banii. Unii au zis că la mijloc ar fi fost vorba de o şpagă bine direcţionată, dar probe certe nu au existat niciodată. De altfel, Nazar a fost bănuit că l-a mituit inclusiv pe judecătorul sindic, Ioan Pop, care a fost anchetat pentru că ar fi primit nişte instalaţii de aer condiţionat pentru vila sa, de la Ahmed Nazar. Pop a fost cercetat, dar a primit un NUP.

Un alt fapt dubios este statutul de „sponsor” al echipei de fotbal FC Arieşul, care activează în Divizia C şi care era controlată de persoane din spectrul politic. Deşi Nuha Trading a fost prezentată constant „sponsor” al echipei, în ciuda faptului că an de an înregistra pierderi contabile, în actele clubului nu figurează sponsorizări date de Nazar, ridicându-se un mare semn de întrebare în privinţa destinaţiei… „sponsorizării”.

Comenteaza