Mai bine să-mi fie frică, decât ruşine!

0
2.418 vizualizari
 

Când faci ziaristică şi când dezvălui tot felul de nereguli, îţi asumi un risc. Însă, este un risc conştient. Ca jurnalist, eşti pus în faţa unei dileme. Ai informaţia, dar nu o publici. Sau o publici, indiferent de riscuri. În primul caz, decizia de a nu publica o anumită informaţie are mai multe faţete. Una dintre ele este determinată de o posibilă ameninţare. Este evident că persoana despre care dezvălui anumite lucruri nu înghite cu plăcere acele lucruri. În funcţie de caz, unii vor căuta să se răzbune. Acesta a fost şi cazul zevzecului din Câmpia Turzii, care a crezut că dacă îmi dă un pumn şi-a rezolvat problemele lui, destul de grave, de altfel. În alte cazuri, e vorba de o enigmă: „se face sau nu se face” publicarea informaţiilor? În această categorie intră anumite informaţii despre Lia Doina Durlan, manager al ziarului concurent, Ziarul 21. Ea susţine că „e atacată” atunci când am dezvăluit nişte încălcări ale legii. Eu spun că mi-am făcut datoria, pentru că sunt obligat să informez populaţia şi să respect principiul că nimeni nu este mai presus de lege, chiar dacă este manager al unui ziar. Eu, totuşi, cred că problema nu trebuie pusă numai în privinţa celui care scrie. În fond, dacă Lia Durlan a încălcat legea, de ce trebuie să fie ea mai presus decât oricare altă persoană despre care am scris?!? Sau, mai presus decât orice cetăţean, căruia nu i se fac concesii la încălcarea legii? O fi Lia Durlan un „mogul al presei locale”?

Nu e uşor să fi ziarist de investigaţie. Să descoperi adevăruri pe care alţii le ascund cât de bine pot. Să-ţi asumi acuzaţii devastatoare pentru cei care sunt subiectul articolelor tale. Şi, adeseori, m-am întrebat: ce să fac, să public sau nu? Teama te îndeamnă să stai în banca ta. Şi atunci, trebuie să iei decizia care-ţi poate modela caracterul…

Eu am ales că e mai bine să-mi fie frică de un posibil agresor, decât ruşine de cititori!

Comenteaza