GDPR-ul e același în toată Europa! Însă, unele autorități au ”cojones”, iar altele nu!

0
3.843 vizualizari
 

După introducerea GDPR-ului în România (de fapt, în toată Europa), meseria de jurnalist a devenit una extrem de dificilă, mai ales în cazul jurnalismului de investigație. Folosindu-se de GDPR (legislația care prevede dreptul la datele personale ale unei persoane), majoritatea instituțiilor din România îți dau informații seci, din care nu poți afla cine-i autorul unei încălcări a legii (să zicem, ca să mergem pe un exemplu concret).

Să presupunem că în Turda se produce un viol sau o tâlhărie, fapte destul de grave într-o societate. Poliția, prin IPJ Cluj, nu-ți oferă date despre făptuitori. Mă refer la menționarea numelui lor. De ce?! Ați ghicit: se folosesc de GDPR invocând ”drepturile” celui acuzat.

Din acet motiv, majoritatea știrilor care au ca sursă IPJ Cluj le veți citi peste tot în publicațiile din județ fără nume concrete. Că ”făptuitorii” au dreptul asupra datelor lor personale, iar o instituție cum e Poliția nu are ”cojones” suficient de mari încât să pună piciorul în prag și să le spună celor care încalcă legea că ”drepturile” lor există și sunt respectate atâta timp cât respectă normele legale de conviețuire, dar în momentul în care devin ”răufăcători”, ”drepturile” lor nu pot fi mai puternice ca ”dreptul la informare” al cetățenilor (drept menționat inclusiv în Constituție)!

Și vă dau exemplu concret și recent, cum procedează alții din Europa în cazuri similare:

Cazul a doi români care au făcut o faptă ilegală în Italia. Nu contează neapărat că-s români, ideea e că-s ”răufăcători”, adică persoane care sunt acuzate de săvârșirea unei fapte penale. Presa din Italia le-a dat numele complet, fără nicio problemă!

Evident, jurnaliștii din Italia nu au descoperit ei numele și nici nu i-au sunat cei doi români implicați, ca să le spună cum se numesc, să apară și ei la ziar! E stupid să vă imaginați așa ceva! Informația a fost oferită chiar de Poliția italiană, nu am niciun dubiu în acest sens. Aveți mai jos captura de pe siteul menționat (este vorba despre Il Mattino din Padova):

Și atunci, ca jurnalist (dar și voi, ca cetățeni ar trebui s-o faceți!), mă întreb: nu cumva autoritățile din România protejează infractorii, folosindu-se de GDPR?! Că, pe bună dreptate, sunt cititori care ne reproșează faptul că ”nu dăm nume”, atunci când e vorba de încălcări ale legii (unele destu de grave, repet!), spunând că este o informație incompletă.

Cred că e momentul ca instituțiile din România să nu mai abuzeze de GDPR, din interes sau din comoditate! Pentru că, fiind instituții ale Statului, unele chiar instituții de forță, trebuie să transmită mesajul (direct sau indirect) că au ”cojones”! Ca alții!

Dreptul unui oarecare există până în momentul în care el comite o faptă antisocială, moment în care comunitatea are dreptul la informație, drept care trebuie să fie mai important decât dreptul unuia care tocmai a încălcat legea! Despre asta e vorba!

Notă: Dacă doriți să citiți despre cazul la care am făcut referire concretă, o puteți face aici:

Un bărbat din Câmpia Turzii a fost prins de carabinieri, în Italia, cu explozibil ce a fost folosit în atentate din Europa!

Comenteaza