Dezvăluirile pe care presa le-a făcut despre sumele imense pe care primarul din Valea Ierii, Dorin Nap, le plătește de la bugetul local unei avocate, pentru ”servicii juridice”, vor rămâne publice, după ce Judecătoria Cluj-Napoca i-a respins avocatei Mihaela Chiș solicitarea de a impune retragerea articolelor în care au apărut informațiile respective.
Solicitarea viza articole de pe siteurile Gazeta de Cluj și TurdaNews (care a preluat informațiile de la siteul clujean).
Citește și: Primarul PSD din Valea Ierii, Dorin Nap, plătește sute de mii de lei de la buget pentru avocați!
”Intentarea unor procese în instanțele de judecată împotriva jurnaliștilor și a instituțiilor media a devenit o strategie folosită din ce în ce mai des de anumite persoane vizate de investigații jurnalistice, pentru a descuraja, intimida și reduce la tăcere presa. Avocata Mihaela Chiș a încercat să joace această carte, după ce Gazeta de Cluj a dezvăluit că Primăria Valea Ierii a plătit, în perioada iulie 2021 – decembrie 2022, peste 240.000 de lei în schimbul serviciilor de consultanță juridică.
Mihaela Chiș a solicitat magistraților de la Judecătoria Cluj-Napoca să emită o ordonanţă preşedinţială prin care să dispună obligarea Gazeta de Cluj să retragă de pe site articolul intitulat „Primăria Valea Ierii bagă sute de mii de lei anual în buzunarul unui avocat, pe motiv că are probleme cu Curtea de Conturi”. Din fericire, instanța a înțeles că presa este un pilon principal într-o societate democratică, că jurnaliștii sunt în slujba interesului public și a respins cererea formulată de Mihaela Chiș ca neîntemeiată.”, a menționat jurnalista Camelia Bețu, pe siteul gazetadecluj.ro.
Sumele de bani imense plătite de o Primărie dintr-o localitate cu sub 1000 de cetățeni au fost discutate și în ședința Consiliului Local Valea Ierii, unde o parte a consilierilor locali s-au arătat indignați de modul în care banul public se cheltuie cu ”servicii juridice”.
Magistrații clujeni au considerat că informațiile publicate în presă sunt bazate pe date reale, iar transmiterea informațiilor care vizează modul în care se cheltuie banul public nu poate fi îngrădit, într-o societate democratică.
„CEDO a considerat că jurnaliștii trebuie să aibă libertatea de a face reportaje despre evenimente pe baza informațiilor obținute din surse oficiale fără să le fi verificat (…) În acest sens, afirmaţia că „în perioada iulie 2021 – decembrie 2022, avocata Adina Mihaela Chiș a încasat peste 240.000 de lei (aproximativ 50.000 de euro) de la Primăria Valea Ierii” este bazată, în mod rezonabil, pe poziţiile nr. 28 şi nr. 29 din tabelul comunicate de către primărie, din care se poate observa că, prin înmulţirea sumei de 12.919 lei cu o perioadă de 6 luni (iulie 2021 – decembrie 2021) şi a sumei de 14.937 lei cu o perioadă de 12 luni (ianuarie 2022 – decembrie 2022) rezultă suma de 256.758 lei, adică „peste 240.000 lei” sau 52.399 EUR la un curs de 1 RON = 4,9 EUR, adică „aproximativ 50.000 eur”, sens în care aceste afirmaţii nu pot fi apreciate drept exagerări realizare cu rea-credinţă, în lipsa unei baze factuale. (…) De asemenea, reclamanta avea posibilitatea de a solicita un drept la replică, potrivit art. 2.7.2 din Codul Deontologic, drept pe care aceasta nu a probat că l-a solicitat, singurele solicitări adresate pârâtelor fiind cele de înlăturare a articolelor de presă, nu de corectare a presupuselor erori ori de publicare a unui drept la replică.
(…) informaţiile cuprinse în cele două articole criticate, în mod neechivoc acestea nu cuprind aspecte legate de viaţa intimă a reclamantei, ci vizează activitatea sa profesională, aspect abordat în mod conex, obiectul principal al celor două articole fiind modul în care sunt cheltuiţi banii publici ai Primăriei Comunei Valea Ierii, aspecte de interes public pe plan local, cu precădere pentru locuitorii unităţii administrativ-teritoriale şi a localităţilor din jur, element ce justifică apariţia articolelor în două publicaţii de interes local. Instanţa apreciază că articolele urmăresc informarea cetăţenilor despre modul în care sunt alocate fondurile publice ale comunei şi nu conţin insinuări tendenţioase ori atacuri la persoana reclamantei, singurele informaţii fiind cele că reclamanta a încheiat un contract de asistenţă juridică cu primăria, că scopul acestor contracte este de a apăra primăria în litigiile cu Curtea de Conturi, că reclamanta, în calitate de avocat, a încasat o anumită sumă, precum şi faptul că, potrivit surselor jurnalistice, există o legătură între primarul Nap Dorin şi reclamantă, fără a se realiza detalieri sau aprecieri cu privire la natura acestei legături. (…) Din probatoriul sumar administrat în cauză, instanţa nu a reţinut încălcarea de către pârâte a unor dispoziţii de deontologie jurnalistică şi nici răspândirea unor informaţii false, defăimătoare, cu rea-credinţă. Potrivit CEDO, într-un sistem democratic, acțiunile sau omisiunile guvernului trebuie să fie situate sub controlul atent nu numai al puterilor legislative și judecătorești, ci și al presei și opiniei publice.
În final, având în vedere că articolele criticate nu depăşesc doza de exagerare permisă jurnaliştilor, includ informaţii clare, bazate pe informaţii furnizate de surse ori de insituţiile statului, nu prezintă opinii personale sub formă de afirmaţii factuale, nu utilizează cuvinte sau expresii jignitoare la adresa reclamantei, vizează un subiect de interes public local şi cuprins inclusiv răspunsul persoanei vizate în principal de articole, respectiv primarul Nap Dorin, instanţa apreciază că înlăturarea acestor articole până la soluţionarea unei acţiuni asupra fondului cauzei nu este proporţională cu eventualele prejudicii cauzate reclamantei şi ar reprezenta o gravă încălcare a libertăţii de exprimare a pârâtelor, ce poate descuraja, în viitor, exercitarea rolului presei de „câine de pază al democraţiei” şi ar afecta posibilitatea cetăţenilor de a se informa asupra unor subiecte de interes public. Reclamata avea posibilitatea de a solicita pârâtelor publicarea unui drept la replică, măsură ce ar fi permis cetăţenilor să analizeze poziţia reclamantei în raport cu susţinerile din articolele de presă fără a afecta libertatea de exprimare, respectând astfel necesitatea unor măsuri proporţionale.”, se arată în motivarea instanței, conform sursei citate.
Descoperă mai multe la TurdaNews
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
