fbpx

diego banner mai2019

Scrie un comentariu

har olandezi

Acum mai bine de 25 de ani pășeau pentru întâia oară într-o Românie post-decembristă, abia ieșită din comunism. Vizitau câteva familii aflate în situații de criză, din trei comune sucevene. Nici unul dintre ei nu bănuia atunci că acel prim contact cu realități dure, nefamiliare unor occidentali sadea, va fi începutul unei povești de dragoste nemaiîntâlnite vreodată. S-au întors hotărâți acasă, și-au consultat prietenii și s-au apucat de treabă. Ca să aibă cadru legal, au înființat o fundație caritabilă pe care au botezat-o simplu: ”Ajutor pentru România” (în olandeză Hulp Aan Roemenie, prescurtat H.A.R).

Vor reveni de nenumărate ori în țara noastră, aducând cu ei prieteni, ajutoare umanitare, alimente, dotări, echipamente, aparatură, burse pentru tineri studioși, etc. Făcând campanii de strângere de fonduri, organizând crosuri, standuri cu produse românești, dând interviuri pe la televiziuni, editând broșuri, convingând compatrioți, autorități receptive și sponsori potenți să doneze pentru proiectele din acea țărișoară pitorească din sud-estul Europei. Unde e mare nevoie de implicare comunitară, ei asumându-și rolul de garanți ai lucrului bine făcut. A fost șansa noastră, de a avea în acest cuplu neobosit doi luptători dedicați total cauzei României, ce au făcut în propria patrie lobby permanent pentru imaginea țării noastre, devenită între timp a doua lor casă. Nu se poate cuantifica totul, dar, pe lângă ajutoarele în natură, estimativ putem vorbi de zeci de milioane de euro investiți în edificii cu destinații filantropice, reparate sau construite din temelie, predate la cheie beneficiarilor români.

În acest sfert de veac au trăit pe plaiurile noastre mioritice multe experiențe de toate felurile. Altora, birocrația excesivă și inerția instituțională tipică le-ar fi frânt aripile, ei însă au continuat să creadă cu îndârjire în misiunea lor altruistă. Ne-au respectat valorile și credința, au prețuit sufletul curat al românului cu care soarta a fost mai puțin generoasă, pentru care s-au zbătut tenace, făcând mult mai mult decât cei care (poate) aveau obligația să o facă. Total dezinteresat. Operă de samarinean veritabil.

Mai mult decât atât: pe lângă engleza pe care o domină lejer, au învățat cu mari eforturi limba noastră, din dorința de a se înțelege direct, fără interpret, cu interlocutorul român.

Modești și simpatici, energici și optimiști, s-au întreținut de-a lungul vremii cu înalte fețe bisericești, ambasadori, parlamentari, înalți demnitari ai statului român, etc., dar deopotrivă s-au apropiat de omul simplu, fără ascunzișuri, de bătrâna fără pensie din satul cel îndepărtat, de copiii orfani cărora le-au devenit tată șimamă, de țăranca părăsită de soț, cu opt guri de hrănit. Cărora le-au cumpărat casă, le-au renovat-o și dotat-o, iar în ajunul Nașterii Domnului le-au dat cheia, cântând colinde-n prag, ștergând lacrimi de pe fețele pruncilor ce nu puteau visa vreodată că Moș Crăciun există aievea, venit special pentru ei tocmai din Olanda. La acest capitol ar fi multe de spus, cuvintele sunt palide în a descrie doar o mică parte din palmaresul impresionant al unei echipe bine închegate de voluntari anonimi din modestul orășel Wijchen, provincia olandeză Gelderland.  

Au împlinit anul trecut 50 de ani de căsătorie, celebrându-și alături de membrii familiei Nunta de argint. Le dorim s-o ajungă și pe cea de diamant. Pentru inima lor bună, cuprinzătoare, jertfelnică, care a născut atâtea bucurii printre noi. 

Zilele acestea întreprind vizita cu numărul 100 în România,  cercetându-și cei 13 studenți fără posibilități materiale din Cluj, Iași, Onești București și Timișoara, cărora le-au acordat burse gratuite ca suport economic de-a lungul studiilor universitare. Cu o singură condiție impusă : după absolvire să rămână obligatoriu în țară și să lucreze pentru propriul popor. Culmea, în timp ce alții îndrituiți s-o facă stau pasivi, asistând neputincioși la plecarea masivă a tineretului peste hotare, niște străini vin și oferă dezinteresat unora dintre ei șansa de a se realiza profesional pe plaiurile natale. O, Doamne !  

În vara trecută, la propunerea Parohiei Oprișani II Turda, Mitropolitul Andrei al Clujului a gratulat Fundația HAR în cadrul unei ceremonii religioase desfășurate în biserica Învierea Domnului cu OrdinulMihai Vodă pentruMireni. A fost pentru prima dată când s-a acordat această distincție nou instituită, exact cum în urmă cu 15 ani regretatul Părinte Mitropolit Bartolomeu Anania le conferea Crucea Transilvană, tot  în premieră pentru doi cetățeni din afarăÎn acea seară festivă s-a lansat un album color bilingv (română și engleză) cu imagini sugestive din vasta lor activitate socială de pe întreg teritoriul țării, precum și o carte poștală omagială. Toate, din dorința de a ne arăta câtuși de puțin recunoștința față de acești extraordinari oameni de bine.

Povestea aceasta unică de iubire pentru pământul românesc încă își continuă firul romantic. Să ne mai mire faptul că atunci când trec granița la intrare în România își spun unul altuia, zâmbitori: ”Bine am (re) venit acasă!”

Mulțumim pentru tot, RIA și BEN THEISSEN ! Admirație sinceră tuturor binefăcătorilor și întregului popor olandez ! 

Pr. Dorin Sas, Valdemoro - Spania

viamso feb2019

banner caribic 012019

Se încarcă comentariul... Comentariul va fi reîmprospătat ulterior 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune ceva aici...
Renunță
Log in with ( Te înregistrezi pe site? )
sau postează ca vizitator