fbpx

Icon Scrie un comentariu

Traditii AnulnouSărbătorile de iarnă aduc cu ele nu doar multă bucurie, ci şi motive de a fi superstiţioşi. În Transilvania, superstiţiile s-au înrădăcinat adânc în conştiinţa oamenilor, mai ales în mediul rural. Tradiţiile din ultima noapte a vechiului an datează încă din perioada precreştină.

Ardelenii superstiţioşi sunt atenţi ca prima persoană care le trece pragul casei în Noul An să fie obligatoriu bărbat. La sate, această credinţă este dusă şi mai departe, iar bărbatul trebuie să fie neapărat unul înalt şi brunet, „pentru că blonzii şi roşcaţii aduc ghinion". În plus, dacă primul care păşeşte peste prag aduce cu el şi o crenguţă de vâsc, pâine şi sare, celor din casă le va merge bine tot anul. Bătrânii spun că „nu-i voie să se facă curat în ultima zi a vechiului an, nici în 1 ianuarie, pentru că, odată cu murdăria din făraş, gospodarii aruncă şi norocul din casă".

Ceremonialul de înnoire simbolică a timpului calendaristic la cumpăna dintre ani, în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie, este numit îngropatul Anului sau, mai recent, Revelion. Personificare a Soarelui, Anul este numit An Vechi înainte de miezul nopţii de Revelion şi An Nou după miezul nopţii. Divinitatea Anului se naşte, creşte, îmbătrîneşte şi moare împreună cu timpul calendaristic, pentru a renaşte după 365 de zile, respectiv 366 de zile în anii bisecţi.
 

viamso feb2019

banner caribic 012019

Se încarcă comentariul... Comentariul va fi reîmprospătat ulterior 00:00.

Fii primul care comentează.

Jcm Avatar
Spune ceva aici...
Renunță
Log in with ( Te înregistrezi pe site? )
sau postează ca vizitator