fbpx

Scrie un comentariu

Din anul 1995, la iniţiativa UNESCO, se sărbătoreşte în întreaga lume, din doi în doi ani, la 23 aprilie, “Ziua mondială a cărţii şi a dreptului de autor”, având drept scop promovarea dreptului şi libertăţii lecturii. Deviza acestei sărbători mondiale este “lectura pentru toţi”. 

În anul 1998 Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România, considerând că lectura şi cartea nu pot fi gândite în afara bibliotecilor şi a bibliotecarilor, adaugă la sărbătoarea internaţională a cărţii din 23 aprilie “Ziua Bibliotecarului din România”. Din anul 1999 bibliotecarii din România sărbătoresc Ziua Bibliotecarului prin diferite activităţi.

Biblioteca este o verigă foarte importantă a sistemului culturii din oricare societate, ca deţinătoare a tezaurului de cunoaştere în diferite medii sociale. Cu alte cuvinte, biblioteca este o instituţie profund implicată în procesul de dezvoltare socială şi intelectuală a societăţii moderne, o instituţie-motor şi susţinător a procesului educaţional. Când spunem bibliotecă înţelegem servicii ori structuri specializate deţinătoare de colecţii de documente specifice, cărţi,  periodice, materiale purtătoare de informaţii.

Existenţa bibliotecilor în Antichitate a avut ca urmare firească apariţia bibliotecarilor care le organizau şi conservau. În accepţiunea clasică, bibliotecile încep să funcţioneze în Europa în Evul Mediu (primele date despre biblioteci apar în documentele franceze din secolul al XII-lea) ca biblioteci monastice, concomitent cu organizarea mănăstirilor şi ca centre de scriere şi copiere a manuscriselor, ele devenind principalele centre culturale de producere, colectare şi păstrare a cunoştinţelor umane. Deşi cartea era în primul rând obiect de cult şi se cerea mai ales în mănăstiri, cu timpul, cererea de carte a crescut şi în afara mănăstirilor, o dată cu înfiinţarea primelor universităţi şi a bibliotecilor universitare aferente, precum şi a bibliotecilor princiare pentru care se copiau mai ales manuscrisele Antichităţii.

Bibliotecarul medieval poate fi considerat ca fiind bibliotecarul cu frică şi dragoste de Dumnezeu dar şi cu dragoste de cărţi. În epoca Renaşterii (sec. XIV- XVI), coroborat cu dezvoltarea universităţilor, a tiparului, cu răspândirea operelor Antichităţii, are loc o creştere a caracterului laic al cererii de carte. Bibliotecarii aveau în primul rând menirea să adune şi alcătuiască colecţii rare de cărţi. În acest scop ei trebuiau să fie înzestraţi cu o cultură specială şi cu o memorie deosebită. Bibliotecarul renascentist era bibliotecarul iubitor de cărţi, chiar maniac al cărţilor şi erudit. (prototipul bibliotecarului renascentist a fost Antonio Magliabecchi, bibliotecarul Familiei Medici, care avea în memorie cataloagele tuturor bibliotecilor din Florenţa).

Secolul XVII şi mai ales secolul XVIII, secolul Revoluţiei franceze şi al triumfului cărţii, cunosc o dezvoltare fără precedent a cărţilor, a bibliotecilor moderne şi a bibliotecarilor, precum şi o definire explicită a îndatoririlor bibliotecarilor (prin patru operaţii: colectarea cărţilor după anumite criterii, prelucrarea sau aranjarea lucrărilor după o anumită ordine intelectuală şi materială şi recenzarea lor în inventare sau cataloage, accesibilitatea, respectiv punerea lucrărilor la dispoziţia celor cărora le erau destinate şi conservarea, asigurarea contra furturilor şi degradării). Bibliotecarii epocii erau adevărate personalităţi ştiinţifice dar şi specialişti ai practicilor bibliotecare. Astfel, la sfârşitul secolului al XVIII-lea existau biblioteci şi bibliotecari numeroşi, o ştiinţă biblioteconomică relativ conturată, dar nu exista cadrul legal al profesiei.

Începutul secolului al XIX-lea marchează epoca deschiderii bibliotecilor către marele public. S-a produs creşterea şcolarizării şi socializarea cărţii, un public tot mai larg solicită cărţi, creşte numărul bibliotecilor, apar bibliotecile naţionale şi bibliotecile publice. Are loc o specializare a profesiei de bibliotecar, legată atât de diversificarea documentelor şi a modalităţilor de prelucrare a lor cât şi de dezvoltarea şi diversificarea serviciilor oferite utilizatorilor.

Secolul XIX marchează şi evoluţia juridico- profesională a meseriei: se realizează modele de învăţământ profesional pentru bibliotecari, iar între 1879 şi 1893 se constituie în Franţa prima diplomă profesională în domeniu. Bibliotecarul secolului al XIX-lea este bibliotecarul specialist, pasionat de cărţi şi profesie, dar mai ales cu respect faţă de utilizator. Secolul al XX-lea şi mai ales a doua parte este dominat de explozia informaţională.

Profesia de bibliotecar în secolul XXI este marcată integrator de asigurarea serviciilor exemplare comunităţii de utilizatori. În acest sens, literatura de specialitate evidenţiază şase roluri cheie pe care bibliotecarii trebuie să şi le asume la început de secol: profesori, ghidând comunităţile deservite şi, mai ales, oferind cursuri de instruire informaţională şi de instruire permanentă a utilizatorilor; cercetători/ experimentatori, studiind ştiinţific nevoile şi comportamentul utilizatorilor de informaţie; susţinători ai dreptului la informare, promovând accesul la informaţie nu ca un privilegiu al celor ce şi-l pot permite, ci ca un drept fundamental al cetăţenilor, în strânsă legătură cu libertatea lor intelectuală; avocaţi pledanţi în faţa forurilor decizionale şi finanţatoare, susţinând rolul social al bibliotecii, importanţa serviciilor oferite; lideri ai comunităţii în sfera vieţii culturale, iniţiatori şi consultanţi în parteneriate cu toate instituţiile socio-culturale şi politico-administrative locale; inovatori, agenţi ai schimbării şi ai noului în viaţa culturală a comunităţilor pe care le deservesc.

De când mă ştiu am iubit cartea şi ca bibliotecar am avut numeroase satisfacţii. Din colo de satisfacerea nevoilor de lectură şi informaţii a cetăţenilor, am fost preocupată să scriu cărţi pentru punerea în valoare a locurilor natale, am organizat sute de evenimente, de la concursuri naţionale de literatură, fotografie, la concursuri judeţene şi locale, lansări de carte, 2 târguri de carte, expoziţii de artă plastică, de fotografie şi cărţi poştale sau ex-librisuri. Am iniţiat şi organizat colecţiile Fondului Turda şi colecţiile speciale la Biblioteca Municipală ”Teodor Murăşanu” Turda, făcând parte din Reţeaua de multiplicatori de informaţie europeană am iniţiat colecţia de ziare locale, punctul de informare pe teme europene, am acordat consultanţă pentru primele cereri în bibliotecă ale turdenilor al modelului comun european pentru Curriculum Vitae şi navigare pe Internet, am colaborat foarte bine cu Centrul de Resurse Juridice susţinând Campania de informare a funcţionarilor publici privind acquis-ul comunitar, am constituit un fond cu legislaţie, date şi informaţii privind UE şi ţările member pus la dispoziţie utilizatorilor, cuprinzând toate cele 31 de capitole în care e împărţit acquis-ul comunitar, în vederea negocierilor cu statele care aderau la UE, m-am implicat în activităţile dedicate zilelor oraşului sau Ziua Europei, am venit în sprijinul derulării Programului Phare 2004-2006, de modernizare a învăţământului profesional şi tehnic (TVET) implementat de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic/Unitatea de Implementare a Programelor Phare TVET.

Viaţa mi-a intersectat paşii cu mai mulţi bibliotecari care fac cinste meseriei pe care o au. Nu pot să îl uit pe Traian Brad, chiar dacă a trecut de cealaltă parte a timpului, un inovator şi vizionar în munca de bibliotecă. Doina Popa, care, după ani de conducere a Bibliotecii Judeţene ”O. Goga” Cluj, ca Preşedinta al Asociaţiei Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România a lucrat pentru implementarea proiectului Biblionet, cea mai mare investiţie privată pentru o instituţie publică din România din partea Fundaţiei Bill & Melinda Gates, în valoare de 26,9 milioane de dolari, care contribuie la creşterea gradului de acces la internet a românilor în bibliotecile publice prin dotarea acestea cu echipamente IT a 2933 de biblioteci publice din România, lucru ce a dus la conectarea a milioane de români, la oportunităţi educaţionale, economice sau sociale oferite online.

De la extraordinara Hermina Anghelescu, conferenţiar la Facultatea de Biblioteconomie şi Ştiinţa Informării de la Wayne State University, Detroit, Michigan, am aflat că cea mai respectată meserie în SUA e cea de bibliotecar.

Cu Prof. dr. Doru Radosav directorul BiblioteciiCentrale Universitare ”Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, cercetător, Redactor şef la Anuarul de Istorie Orală din Cluj-Napoca, director al buletinului Philobiblon, am pus bazele Centrului Raţiu pentru Democraţie.

De la Biblioteca Judeţeană ”O Goga” Cluj amintesc pe  managerul Sorina Stanca, cea care coordonează numeroase proiecte internaţionale, naţionale şi judeţene (proiectul ENTITLE- Bibliotecile europene împreună în sprijinirea învăţării pe tot parcursul vieţii-Europe's New libraries Together In Transversal Learning Environments-, proiecte noi ca “Ora Poveştilor”, program pentru copii în cadrul căruia cele mai frumoase poveşti din folclorul românesc şi universal  vor fi citite de actori, scriitori, bibliotecari, voluntary, şi “Personalitati clujene la bibliotecă”. A beneficiat de o bursă în SUA în cadrul programului de instruire „Leaders and Innovators” pe care Centrul Mortenson din Illinois îl derulează în colaborare cu fundaţia Bill şi Melinda Gates. Proiectul cu care a câştigat bursa Mortensen e dedicat comunităţii şi presupune organizarea la BJC a unor ateliere de istorie locală. O mai amintesc pe Ada Kiraly, acum ieşită la pensie, una din cele mai bune specialist din ţară în CZU (Clasificarea Zecimală Universală), pe Tatiana Costiuc, şef serviciu Comunicarea Colectiilor, cea care a inovat şi implemetat servicii noi pentru adolescenţi în biblioteci, cu care am colaborat foarte bine la organizarea unor vernisaje de artă plastic, metodista Ramona Pandelea, un om inimos, extraordinar, cu mult bun-simţ, implicată în multe programe şi proiecte judeţene (Biblionet, bibliobus, lectură în parc, etc). Îl mai amintesc aici pe scriitorul Adrian Grănescu, dovada vie că la biblioteca clujeană sunt bine apreciaţi bibliotecii-scriitori. Şi amintind de aceştia cine ştie că Lucian Blaga, Eminescu, Vasile Voiculescu, Borges, Dan Pavel, Anatole France, Florina Iliş, Pasternak, Slavici, Steinhardt, Pavel Dan au fost şi ei bibliotecari?

Am avut bucuria să o cunosc pe inimoasa Lidia Kulikovski, directoare a Bibliotecii municipale B. P. Hasdeu din Chişinău, una dintre cele mai de vază specialiste în biblioteconomie din Republica Moldova, directoarea revistei de biblioteconomie şi ştiinţe ale informării „BiblioPolis”, cea care a deschis 9 biblioteci de carte românească la Chişinău: „Transilvania”, „O. Ghibu”, „Ovidius”, „Târgovişte”, „Târgu-Mureş”, „Alba-Iulia”, „Maramureş”, „L. Rebreanu” şi „Ştefan cel Mare”.

            Am colaborat foarte bine cu mai mulţi directori ai bibliotecilor din ţară: Octavian Mihail Sachelarie, manager la Biblioteca Judeţeană ”Dinicu Golescu” Argeş, care a sprijinit demersurile mele pentru concursurile naţionale de literatură. Cu un alt ctitor în lumea cărţilor, Teodora Fîntînaru, manager al Bibliotecii Judeţene Focşani de peste 15 ani, am colaborat la organizarea unor târguri de carte.

O îndelungată prietenie şi colaborare îmi permit să apreciez omul şi profesionistulOlivia Tărcuţă, bibliotecar responsabil la Biblioteca ”Astra” din Câmpia Turzii, bun popularizator al cărţii şi instrumentelor de bibliotecă,care a implementat Biblionetul în localitate şi se implică în numeroase evenimente ale oraşului.

Liliana Ispas a implementat la Biblioteca din Mihai Viteazu Programul Biblionet, program realizat cu sprijinul Primăriei şi al  Consiliului Local şi Fundaţia Melinda şi Bill Gates care a donat echipamente IT în valoare de 9170,97 lei, fiind printre primele biblioteci din judeţ şi din ţară cuprinse în proiect.

Lăcrimioara Pop, bibliotecara din Frata, este şi coordonator al activităţii culturale anuale “Întâlnire cu scriitori clujeni”, membru fondator al „Forumului pentru dezvoltare durabilă Arieş/Arieş Sustainable development forum” (ASDEF), iniţiator şi autor al Proiectului “Revitalizarea valorilor specifice culturii populare frătene” (2008), iniţiator al Proiectului “Podeţe”, instituit în baza O.G. nr.7/2006, iniţiator şi autor a Proiectului “Economia bazată pe cunoaştere”, iniţiator a Proiectului “Modernizare drum comunal DC 51, Frata- Poiana Frăţii- limita jud. Mureş, extindere reţea apă potabilă pe traseu DC 51, Frata-Poiana Frăţii, canalizare Frata şi Poiana Frăţii, jud. Cluj (măsura 3.2.2.), membru în Biroul executiv al Asociaţiei Naţionale a Bibliotecarilor şi bibliotecilor publice din România, Filiala judeţeană Cluj (ANBPR), un om deosebit de dedicate activităţii sale, dar şi comunei pe care o deserveşte, ea fiind şi autor al unor monografii locale.

Cristina Marţiş, bibliotecară la Colegiul ”Pavel Dan” din Câmpia Turzii este vicepreşedinte al Asociaţiei Bibliotecarilor din România, filiala Cluj. I-am cunoscut calităţile excepţionale de animator în cadrul unor activităţi comune: lansări de carte, la iniţierea şi primii paşi ai revistei Cultur’ALL unde am început împreună, la diferite concursuri sau la târgurile de carte pe care le-am organizat. Este un Om de iniţiativă, de cultură aleasă, bun popularizator al cărţii şi instrumentelor de bibliotecă, cu o autentică vocaţie a actului cultural. Cristina nu încetează să încurajeze şi să motiveze pe cei cu care vorbeşte. Poate de aceea şi pentru sufletul ei cald şi bun oamenii o iubesc şi o respectă. Efortul său este unul cultural dar şi profund uman, spiritual şi moral. Este un om al onorării cuvântului dat şi al bun-simţului, lucru întâlnit tot mai rar în zilele noastre. Organizatoare a unor manifestări culturale de amploare, de prestigiu naţional, nu doar local, din implicarea în miezul problemelor biblioteconomice şi culturale şi-a făcut un mod de viaţă iar eforturile sale au fost recompensate cu numeroase premii.

Dintre colegele mele vreau să amintesc pe una anume, Gabriela Oseacă, cea cu mâini de aur. Pentru a oferi şi altceva decât cărţi copiilor care frecventează secţia pentru copii, şi anume aminaţie culturală, ea a construieşte de ani buni marionete. De multe ori materialele le-a cumparat din salariul ei. De multe ori a stat peste program să le poată termina la timp pentru a oferi celor mici o noua piesă, nefiind niciodată recompensată în plus pentru asta.

Şi pentru că azi e Ziua Bibliotecarului ţin să afirmcă aceasta nu este o meserie, o profesiune oarecare, nu este un cod (cum apare el ca fiind 243202) dintr-un neînsemnat nomenclator al ocupaţiilor, ci este mai degrabă o Vocaţie. Mai cred că există o predestinare. Nu e suficientă doar dragostea pentru cărţi şi literatură, dedicarea este obligatorie şi dragostea faţă de oameni. Modest, discret, erudit, ordonat, meticulos, cuminte, bibliotecarul are permanent sub control ccolecţiile din Templul său aşa cum paznicul unui far se îngrijeşte de buna funcţionare a proiectorului de semnalizare. Ambii sunt conştienţi de importanţa vitală a activităţii lor, chiar dacă obştea îi neglijează uneori. Umberto Eco spunea că Bibliotecarul apără cărţile nu doar de oameni, dar şi de natură, că el îşi dedică viaţa acestui război împotriva uitării, inamicul adevărului. De aceea le urez colegilor bibliotecari cu prilejul Zilei Bibliotecarului din Româniasă aibă succese în acest război şi să nu cedeze lupta!

Dana Deac, bibliotecar la Biblioteca Municipală ”Teodor Murăşanu” Turda

TurdaNews este un portal informativ deschis oricărei persoane care vrea să-şi exprime opinia, în mod public, indiferent că e vorba de oameni politici, sportivi, oameni de afaceri, profesori, jurnalişti, reprezentanţi ai societăţii civile, cadre didactice etc. Ne puteţi transmite opinia dvs, pe diverse teme de interes, la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

WhatsApp Image 2020 04 18 at 15.32.20

banner caribic 012019

Se încarcă comentariul... Comentariul va fi reîmprospătat ulterior 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune ceva aici...
Log in with ( Te înregistrezi pe site? )
sau postează ca vizitator

Echipa TurdaNews

Gelu FLOREA
Manager/Jurnalist
Daciana DERDA
Jurnalist
Florin CRIȘAN
Jurnalist
Alexandra MOCEAN
Jurnalist
Eugen POP
Jurnalist
Iulia FLOREA
Administrativ/Contabilitate