Stema Transilvaniei medievale, care conține însemnele specifice ale națiunilor privilegiate (maghiari, secui, sași), fără să conțină vreun element care să reprezinte și națiunea română (care nu era recunoscută oficial), este promovată la Festivalul de folclor de la Turda, care aniversează și Centenarul Marii Uniri de la 1918.
Sesizarea a fost făcută de jurnalistul Emil Hălăștuan, care a pus fotografia de mai sus pe Facebook. Din fotografie se vede că simbolul Transilvaniei medievale, promovat cu inscripția maghiară Erdely (Ardeal), este comercializat separat. De altfel, la același comerciant, sunt promovate alte suveniruri, cu inscripția României, însă promovând însemne sau simboluri specifice maghiarilor
Stema Transilvaniei medievale conține exclusiv elemente care reprezintă maghiarii, secuii și sașii, fără niciun element care să reprezinte românii.
”În urma Dietei de la Sebeș din 24 mai 1659, stema Transilvaniei a fost sfâșiată, fiecare dintre cele trei națiuni privilegiate preluând câte un simbol, românii nefiind „reprezentați” prin niciun simbol, ei neavând statut de națiune. Astfel, maghiarii erau reprezentați de acvila neagră, secuii de soare și lună, iar sașii de cele șapte turnuri de cetate, de culoare roșie (Transilvania/Siebenbürgen). Acvila este reprezentată doar pe jumătate ca simbol al poziției de apărare pe care o are (ea însăși se află într-o cetate, fâșia roșie). Această stemă a fost folosită de-a lungul secolului al XVII-lea de către principii transilvăneni, împreună cu blazoanele familiale. Oficial, în Imperiul Austriac stema Transilvaniei a fost instituită prin decret pe vremea împărătesei Maria Terezia, în 1765, la trei zile după ce Principatul Transilvaniei a fost ridicat de către aceasta la rangul de Mare Principat, pe 2 noiembrie.”, precizează Wikipedia.
Același simbol/stemă este folosit de cei care promovează ”ruperea” Ardealului de România, mișcare care a devenit extrem de activă în Anul Centenarului. Pe Facebook au apărut tot felul de grupuri și pagini care promovează ideea, asociată de stema care-i reprezintă doar pe sași, secui și maghiari.
”Un argument despre faptul că stema Marelui Principat al Transilvaniei, cum a fost stabilită de Maria Tereza în anul 1765 și afișată de unii în zilele noastre care s-au săturat de România și nu o mai suportă să existe, nu are nimic în ea care să-i reprezinte pe români, este și decretul lui Franz Iosef din anul 1863, prin care cere Dietei Transilvaniei, ca în „marca” Transilvaniei existentă (pe care sunt numai „emblemele” secuilor, ungurilor și sașilor), să fie și o „emblemă proprie” a românilor (vezi punctul 5 de mai jos). Prin urmare, trag concluzia că dacă ar fi fost această „emblemă proprie” a românilor pe stema respectivă sau dacă strămoșii românilor de astăzi din Transilvania ar fi considerat că este o stemă care să-i reprezinte și pe ei, nu ar mai fi cerut-o și împăratul în anul 1863 (la insistențele românilor din Transilvania). Datorită faptului că Dieta Transilvaniei nu s-a întrunit decât în anul 1865 și atunci a cerut unirea Transilvaniei cu Ungaria, fapt care se va întâmpla în anul 1867, nu s-a mai pus în practică acest decret al lui Franz Iosef”, menționează Justițiarul.
Istoricul Vasile Lechințan, profesor universitar la UBB Cluj, consideră că promovarea acestui însemn este ”o mare rușine pentru tot neamul românesc”.
„Este o mare rușine pentru tot neamul românesc! S-a luat pe stema României o stema medievală a Transilvaniei din care lipsesc românii. Ungurii au simbol acvila neagră, secuii soarele și luna și sașii cele șapte turnuri. Steagul e luat din fondul stemei; jos galben, mijloc roșu și sus albastru. Iată așadar ce purtam noi românii ca steag: absența românilor din istoria Transilvaniei. Rușine! Rușine! Rușine.
Tinerii români, puțini la numar, care defilează sub acest steag al Transilvaniei care disprețuieste, în continuare, peste timp, pe români, sunt de iertat, pentru că nu au știut ce fac. Cei ce vor continua, aflând acum adevărul, vor fi de neiertat în fața strămoșilor noștri și demni de dispreț și în fața străinilor, care nu acceptă din principiu să-ți trădezi neamul”, scria Vasile Lechințan.
Ciudat este că Stema Transilvaniei, care a apărut pe drapelul Ungariei până în anul 1916, a fost preluată în prezent pe emblema care reprezintă România (în condițiile în care emblema Transilvaniei nu-i reprezintă și pe români!).