Mulți angajați aud de abonamentul la sală ca beneficiu extrasalarial și îl tratează ca pe un bonus simpatic, undeva între fructele de la birou și ziua liberă de ziua de naștere. Realitatea e că, din 2023, cadrul legal din România s-a schimbat semnificativ, iar ce pare un gest de bunăvoință din partea angajatorului ascunde de fapt o mecanică fiscală pe care puțini o înțeleg complet.
Problema nu e că beneficiul nu există. Există, și e real. Problema e că majoritatea angajaților nu știu cum să îl ceară, ce condiții trebuie îndeplinite și, mai ales, de ce unele companii îl oferă cu entuziasm iar altele îl ignoră complet. Diferența nu ține de generozitate. Ține de cum e structurat pachetul de beneficii și de ce calcule face departamentul financiar în spate.
Ce spune legea și de ce contează plafonul de 400 de euro
Legea 34/2023, intrată în vigoare pe 1 februarie 2023, a schimbat regulile pentru abonamentele sportive oferite de angajatori. Concret: o companie poate deconta unui angajat un abonament la sală, piscină, cursuri de yoga sau dans, în limita a 400 de euro pe an, fără ca suma să fie impozitată. Nici angajatul nu plătește impozit pe venit sau contribuții sociale pentru ea, nici angajatorul nu suportă taxe suplimentare pe acea cheltuială.
Înainte de această lege, situația era diferită. Dacă o firmă plătea un abonament la sală pentru un angajat, suma era tratată ca venit în natură și impozitată cu 2,25% atât la angajator, cât și la angajat, conform datelor din reportajul ProTV despre intrarea în vigoare a legii (Știrile ProTV, YouTube, [Angajatorii pot de acum să ofere angajaților abonamente la sală, piscină, ori cursuri de dans], 2023). Acum, suma e scutită complet, în limita plafonului.
Câteva detalii care contează în practică:
- – Plafonul de 400 de euro pe an înseamnă aproximativ 160 de RON pe lună, la cursul mediu
- – Abonamentul trebuie oferit de un furnizor cu cod CAEN din categoriile 9311, 9312 sau 9313 (activități sportive)
- – Beneficiul nu poate fi extins la membrii familiei angajatului
- – Suma intră în calculul plafonului general de 33% din salariul brut pentru beneficii extrasalariale neimpozitate
Ultimul punct e cel mai des ignorat. Dacă ai deja un pachet de beneficii consistent, abonamentul la sală poate împinge totalul peste pragul de 33%, moment în care diferența devine impozabilă. Merită verificat cu HR-ul sau cu contabilul firmei înainte de a presupune că totul e gratuit.
De ce unele companii îl oferă și altele nu
Răspunsul scurt: nu e vorba de cultură organizațională, ci de structura pachetului de beneficii existent. O companie care deja oferă asigurare medicală privată, tichete de masă, abonament de transport și alte beneficii poate fi aproape de plafonul de 33% fără să fi adăugat sala. Adăugarea abonamentului sportiv ar necesita fie restructurarea pachetului, fie acceptarea că o parte din sumă va fi impozitată.
Există și o altă variabilă: tipul de abonament. Companiile care lucrează cu platforme multi-sală, de exemplu cei care oferă angajaților abonament la sală prin ESX, care permite accesul la sute de locații din toată țara, au o logistică mult mai simplă decât cele care ar trebui să negocieze direct cu fiecare sală în parte. Asta explică de ce beneficiul apare mai des în companiile mari sau în cele care au deja un partener de beneficii extrasalariale.
Experiența din comunitate confirmă că implementarea nu e uniformă. Un angajat dintr-o corporație menționat în reportajul ProTV despre legea 400 de euro spunea că firma lui decontează aproximativ 50% din abonament, nu suma integrală, tocmai pentru a gestiona plafonul în contextul altor beneficii existente (Știrile ProTV, YouTube, [Angajatorii le pot oferi angajaților un abonament sportiv în limita a 400 de euro pe an], 2023). Nu e o excepție. E o practică destul de comună în companiile care au pachete de beneficii deja populate.
Pe de altă parte, unii angajați sunt sceptici față de valoarea reală a beneficiului. Un comentariu cu mai multe aprecieri de pe canalul Euronews România rezuma frustrarea destul de direct: legea se aplică doar furnizorilor cu coduri CAEN specifice, ceea ce înseamnă că nu orice sală din colțul blocului e eligibilă (@raducanuadrian, YouTube, [Abonamentele la sala de fitness pentru angajați nu vor mai fi taxate], 2023). Dacă sala preferată nu are codul CAEN potrivit, beneficiul nu se poate aplica acolo.
Ce înseamnă în practică pentru angajat
Să luăm un scenariu concret. Un angajat cu salariu brut de 5.000 de RON are un plafon de 33% pentru beneficii extrasalariale neimpozitate, adică aproximativ 1.650 de RON pe lună. Dacă deja primește tichete de masă de 800 de RON și asigurare medicală de 400 de RON, mai are loc pentru aproximativ 450 de RON în beneficii suplimentare. Abonamentul la sală de 160 de RON pe lună intră confortabil în acest spațiu.
Dacă același angajat primește și un abonament de transport de 300 de RON, totalul ajunge la 1.660 de RON, adică ușor peste plafon. Cei 10 RON în plus devin impozabili. Nu e o catastrofă, dar e un calcul de avut în vedere.
Tipurile de activități acoperite sunt mai variate decât cred mulți:
- – Săli de fitness clasice
- – Bazine de înot
- – Cursuri de yoga sau pilates
- – Cursuri de dans
- – Terenuri de sport (în funcție de furnizor)
Abonamentele multi-sală, care permit accesul la sute de locații din toată țara, sunt o soluție practică mai ales pentru angajații care călătoresc frecvent sau care lucrează hibrid și nu sunt mereu în același oraș. Flexibilitatea e un avantaj real față de un abonament fix la o singură sală.
Ce câștigă angajatorul, dincolo de imaginea de companie cu grijă față de oameni
Beneficiul fiscal pentru angajator e clar: cheltuiala cu abonamentul e deductibilă în limita plafonului, ceea ce reduce baza impozabilă a firmei. Dar există și un calcul mai puțin discutat: costul de retenție.
Înlocuirea unui angajat costă, în medie, între 50% și 200% din salariul anual al postului respectiv, conform unor estimări din industria de HR. Beneficiile extrasalariale, inclusiv abonamentul la sală, contribuie la satisfacția la locul de muncă și, indirect, la reducerea fluctuației de personal. Nu e o relație directă și simplă, dar e o variabilă reală în decizia de a rămâne sau a pleca.
Există și un efect mai puțin vizibil: angajații care fac sport regulat au, în general, mai puține zile de concediu medical. Industria activităților sportive din România era estimată la aproape 500 de milioane de euro în momentul intrării în vigoare a legii, la jumătate față de Polonia și la 10% față de Germania sau Anglia (Știrile ProTV, YouTube, [Angajatorii le pot oferi angajaților un abonament sportiv în limita a 400 de euro pe an], 2023). Potențialul de creștere e evident, iar companiile care intră devreme în acest ecosistem au un avantaj de imagine față de angajații tineri, care pun tot mai mult preț pe beneficiile legate de sănătate.
Ceea ce rămâne după ce treci prin toată mecanica fiscală e o concluzie mai simplă decât pare: abonamentul la sală ca beneficiu extrasalarial e unul dintre puținele instrumente din Codul Fiscal care avantajează simultan angajatul, angajatorul și, indirect, sistemul de sănătate. Legea există. Plafonul există. Rămâne doar să știi ce să faci cu ele.
Surse și experiențe din comunitate:
- – YouTube – @raducanuadrian – Abonamentele la sala de fitness pentru angajați nu vor mai fi taxate – https://www.youtube.com/watch?v=Aor0hN3GzGM – 2023
- – YouTube – Știrile ProTV – Angajatorii pot de acum să ofere angajaților abonamente la sală, piscină, ori cursuri de dans – https://www.youtube.com/watch?v=DcjD8n_fGOM – 2023
- – YouTube – Știrile ProTV – Angajatorii le pot oferi angajaților un abonament sportiv în limita a 400 de euro pe an – https://www.youtube.com/watch?v=gTiSShHmOO8 – 2023
Descoperă mai multe la TurdaNews
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
