30.000 de lei daune pentru o profesoară din Cluj, insultată în online de doi elevi sub 14 ani! Daunele le plătesc… părinții!

Vineri, Tribunalul Cluj a confirmat o soluție a Judecătoriei Cluj-Napoca prin care părinții ai doi elevi cu vârsta sub 14 ani au fost obligați să plătească unei profesoare suma de 30.000 lei pentru batjocorirea ei pe grupul de Whatsapp al clasei și pe Facebook (Dosar 26335/211/2019), anunță siteul VeDem Just.

Incidentul s-a produs în martie 2019, când o profesoară de la Școala ”Ion Agârbiceanu” din Cluj-Napoca a fost batjocorită de doi elevi care la vremea respectivă aveau sub 14 ani. Ei au fost sancționați disciplinar, însă profesoara a mers mai departe și a deschis o acțiune în justiție.

”În martie 2019, unii elevi de ai săi îi relatează faptele comise de către doi colegi:

– în ultima zi din vacanța mare din anul 2018, Raul – în vârstă de 12 ani – a modificat o poză a profesoarei pe care a asociat-o cu un animal și a postat-o pe grupul de Whatsapp al clasei, apoi în decembrie 2018 a postat  tot acolo o altă poză denigratoare, pe care a setat-o apoi ca imagine de grup;

– în martie 2019, Cosmin – în vârstă de 13 ani – a creat un cont de Facebook pe numele profesoarei, folosind cele două poze primite de la Raul: una a pus-o ca poză de profil, cealaltă ca imagine de coperta a contului. El a dat mesaje colegilor pentru a da accept la cont, spunând că este creat de el.”, precizează siteul citat despre faptele care au stat la baza acestui proces.

Care a fost reacția părinților?!

Părinții copiilor au spus că totul a fost o ”joacă” și că era o formă de exprimare a elevilor.

”Părinții lui Raul au arătat că acesta a făcut o glumă, o prostie copilărească, modificând o fotografie la care a atașat porecla profesoarei așa cum o cunoaște toată lumea, că a postat pe Whatsapp în afara orelor de curs, că aceasta este o formă a libertății de exprimare, că profesoara nu este membră pe acel grup, care este privat, că a fost nevoit în cele din urmă să se mute la altă școală. Părinții lui Cosmin au arătat că el nu are cont de Whatsapp, dar a recunoscut că el a deschis contul de FB pe numele profesoarei, dar că l-a șters după o zi.”, precizează siteul vedemjust.ro despre pârâții din acest dosar.

Siteul menționat a tratat această speță sub toate aspectele, prezentând o situație care poate fi reîntâlnită într-o școală chiar și mâine, fără ca părinții sau elevii minori să-i acorde atenția cuvenită, considerând-o o ”joacă”, o ”glumă nevinovată” sau chiar o formă de exprimare a ”libertății de opinie”.

Însă, în instanță nu contează cum interpretezi o anumită faptă de acest gen, ci dacă ai creat sau nu un prejudiciu! Aviz și celor care în prezent, pe rețelele sociale, jignesc în toate modurile alte persoane, considerând că nu li se poate întâmpla nimic! Ori, după cum vedeți prejudiciile sunt destul de importante, cuantificate din punct de vedere financiar.

Cum a motivat instanța această decizie?

Iată o parte din motivarea instanței:

”Astfel, daca intre elevi (sau unii dintre acestia) si cadrul didactic se poate intampla, in mod firesc, sa nu existe o afinitate emotionala care sa dea nastere, prin ea insasi, dorintei de a arata profesorului pretuire si respect, o astfel de conduita va ramane totusi in mod perpetuu o obligatie etica, de buna cuviinta si buna crestere, iar dispozitiile art. 261/NCC dispun intr-o maniera lipsita de echivoc ca „Parintii sunt cei care au, in primul rand, indatorirea de crestere si educare a copiilor lor minori” si este si firesc sa fie asa, cata vreme parintii sunt primii care „scriu” pe sufletele copiilor, modelandu-le caracterul si constiinta.

Ulterior, la aceasta misiune se alatura si dascalii, carora nimeni altii decat parintii le incredinteaza copiii in acest sens, dar este evident ca revine tot parintilor sarcina de a invata copiii ca au obligatia de a manifesta respect fata de dascali, atat ca profesori, cat si ca fiinte umane, dupa cum parintilor revine si obligatia de a supraveghea copiii.

Or, prin raportare la apararile formulate in cauza, instanta apreciaza ca in speta exista o carenta evidenta, atat in indeplinirea obligatiei de supraveghere, cat si in atitudinea parintilor de a-si invata copiii ca datoreaza respect cadrelor didactice, deoarece din orice unghi si cu oricata ingaduinta ar fi privita, activitatea de batjocorire a unui cadru didactic nu poate fi niciun moment considerata doar o „copilarie/o prostie copilareasca”, asumarea unei astfel de atitudini nefiind justificata nici macar de exercitarea dreptului la aparare, ca strategie procesuala.

De asemenea, nu poate fi primit nici argumentul libertatii de exprimare, consacrat de art. 10 paragraf (1) din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, deoarece paragraful (2) din acelasi text de lege dispune ca exercitarea acestui drept comporta indatoriri si responsabilitati si poate fi supusa unor restrangeri care constituie masuri necesare, intr-o societate democratica, pentru protectia reputatiei sau a drepturilor altora.

Mai mult, dreptul la libera exprimare cuprinde libertatea de opinie si libertatea de a primi sau de a comunica informatii ori idei fara amestecul autoritatilor publice, respectiv libertatea de a face afirmatii si chiar de a emite judecati de valoare, in masura in care exista o baza factuala suficienta care sa le sustina, in caz contrar considerandu-se depasite limitele libertatii de exprimare. Or, in speta, faptele minorilor nu au constat in primirea/comunicarea de idei, ci in caricaturizarea unor trasaturi fizice ale reclamantei, astfel ca nu suntem in prezenta unei expresii a libertatii de exprimare, ci a unei actiuni de batjocorire prin care s-a adus atingere imaginii reclamantei, aspect care tine de sfera vietii private a acesteia.

Referitor la sustinerea ca paratul (…) a sters contul de Facebook creat pe numele reclamantei a doua zi dupa ce l-a infiintat, instanta apreciaza ca aceasta aparare este lipsita de relevanta sub aspectul savarsirii faptei, care a fost instantanee, cata vreme, prin simpla postare a fotografiilor asociate cu numele reclamantei, acestea au fost puse la dispozitia unui numar nelimitat de utilizatori ai platformei.

De asemenea, este lipsita de relevanta si sustinerea ca pe platforma FB exista peste 50 de conturi cu numele (…), cata vreme contul in discutie a fost creat pe numele reclamantei (…), iar crearea contului a fost popularizata intre elevi, dupa cum irelevanta este si apararea referitoare la faptul ca organele de politie chemate de directoarea unitatii de invatamant pentru a investiga cele intamplate ar fi adresat amenintari minorului (…), cata vreme aceste aspecte nu au nicio legatura cu conduita reclamantei.”