Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a fost prezent azi la Turda, unde a participat la dezvelirea Monumentului Libertății Religioase, cu ocazia împlinirii a 450 de ani de la proclamarea libertății religioase, care a avut loc în Dieta de la Turda,care marchează și începutul religiei unitariene.
Cu această ocazie, el a făcut referire la recenta declarație a prim-ministrului Mihai Tudose, care a criticat intenția autorităților locale din zona Harghita-Covasna de a arbora drapelele Ținutului Secuiesc.
„Viitorul nostru depinde de modul în care percepem trecutul. Anul 2018 este şi va fi un an dificil. Dacă în 1568 libertatea religioasă şi-a găsit rezolvarea, va fi uşor să găsim rezolvarea în acest an sau în viitorul apropiat pentru a răspunde cerinţelor minorităţii naţionale care îşi cere libertatea religioasă, de confesiune, de existenţă? Va fi uşor să înţelegem de ce există aceste cereri? În secolul al XXI-lea luptăm pentru dreptul de a menţine şi apăra identitatea şi a avea dreptul de a ne decide viitorul, iar având această libertate de a decide, sperăm că nu vom flutura lângă drapeluri aşa cum ni s-a promis alaltăieri”, a spus Kelemen, citat de Mediafax.
Totuși, deși face o paralelă cu momentul religios de acum 450 de ani, spunând că atunci ”libertatea religioasă și-a găsit rezolvarea”, Kelemen omite să precizeze că la acel moment, populația română nu avea aceleași drepturi religioase (edictul făcând referire mai degrabă la confesiunile maghiarilor), cum are în prezent populația de etnie maghiară.
”Edictul de la Turda din 1568 proclama libertatea conștiinței și toleranța religioasă doar cu patru confesiuni recepte. Religiile ortodoxa şi mozaica aveau statut de culte tolerate, nu recunoscute oficial. Acad. Prof. Ioan-Aurel Pop a arătat în lucrarea „Din mâinile valahilor schismatici…“ că Dieta de la Turda era de fapt doar confirmarea egalităţii naţionalităţilor minoritare şi asupritoare de atunci din Transilvania: Unguri, Saşi, Secui. Era o alianţă etnică şi religioasă a coloniştilor (colonialiştilor) împotriva majorităţii băştinaşe româneşti şi ortodoxe. Alianţă ce avea ca bază RASISMUL ETNIC ŞI RELIGIOS şi ca ţintă păstrarea unui regim de exploatare şi persecuţie etnică şi religioasă împotriva Românilor şi a Ortodoxiei.”, a precizat Dana Deac, jurnalist, om de cultură și autoarea unor cărți despre istoria Turzii.
Președintele parlamentului ungar a făcut apel la calm și toleranță.
„Au existat atacuri dure impotriva maghiarilor in urma declaratiilor premierului Romaniei. Noi nu trebuie sa raspundem pe acelasi ton, ci sa raspundem pe un ton calm, pasnic si tolerant. Avem comunitati nationale care traiesc aici, pe acest teritoriu si in alte parti ale Europei. Trebuie sa fim constienti ca aceste comunitati nationale reprezinta o resursa, un potential pentru dezvoltarea tarilor locuite de aceste comunitati. Noi ne bazam unii pe altii, aceste comunitati nationale se bazeaza unele pe altele si actioneaza impreuna pentru dezvoltarea tarilor lor si a regiunilor lor. Daca nu ne vom infrunta unii cu ceilalti si vom lucra unii cu ceilalti, vom reusi sa fim in Europa Centrala si de Est o putere care nu poate fi ignorata nici de cei de la Est, nici de cei de la Vest”, a afirmat Kover Laszlo, la manifestarile religioase organizate cu ocazia implinirii a 450 de ani de la proclamarea Edictului Libertatii Religioase, organizate de Biserica Unitariana, precizează HotNews.ro.
La manifestările religioase de la Turda, organizate de Biserica Unitariană, participă episcopii bisericilor tradiţionale maghiare din Transilvania, preşedintele Parlamentului Ungariei, Kover Laszlo, ministrul Resurselor Umane din Guvernul Ungariei, Balog Zoltan, preşedintele Comisiei de politică externă a Parlamentului Ungariei, Nemeth Zsolt, secretarul de stat pentru Culte, Victor Opaschi.
Episcopii bisericilor tradiţionale maghiare din Transilvania cer Parlamentului României, al Ungariei şi Parlamentului European ca ziua de 13 ianuarie să fie sărbătorită ca Zi a Libertăţii Religioase, transmite corespondentul MEDIAFAX.
“Noi, conducătorii cultelor evanghelice-luterane săseşti şi maghiare, reformate şi unitariene din Transilvania, propunem ca Parlamentul României să adopte o Rezoluţie Solemnă privind însemnătatea istorică a Edictului de la Turda emis de către Dieta Transilvaniei în anul 1568. Întrucât Edictul de acum 450 de ani exprimă năzuinţa spre pacea interconfesională, iar convieţuirea naţiunilor coexistente din Transilvania este o realitate istorică importantă, solicităm Parlamentului României să declare Edictul de la Turda ca fiind o valoare socială şi spirituală de importanţă fundamentală şi să statueze data de 13 ianuarie ca Zi a Libertăţii Religioase. Solicitarea este adresată şi Parlamentului Ungariei şi Parlamentului European”, se arată în documentul citat.
