Live Video
 



Să citim ”printre rânduri” despre cum votează alegătorii din Turda și care sunt perspectivele...

Anul 2016 ne-a adus două rânduri de alegeri. Mai întâi, cele locale, care au dus la schimbarea primarului și la victoria PSD, după foarte mulți ani. Apoi, cele parlamentare, care au dus PSD-ul spre procentele pe care le înregistra PDL-ul lui Ștefănie, în vremurile bune. Însă, e important să citim rezultatele și ”printre rânduri”, pentru a înțelege direcția și trendul momentului.

 

Alegerile parlamentare au fost câștigate categoric de către PSD, la nivel național, procentul istoric obținut de social-democrați indicând chiar și o ușoară ”migrație” a unor votanți de dreapta, cel mai probabil proveniți din clasa mijlocie, înspre platforma PSD, una destul de generoasă față de această zonă a electoratului.

Pe de altă parte, victoria a fost atât de clară, încât învinșii nu mai pot invoca nici măcar faptul că au ieșit la vot prea puțini ”deștepți”, iar ”proștii” au învins. Asta pentru că PSD a câștigat alegerile inclusiv în segmentul oamenilor cu studii superioare, a oamenilor proveniți din mediul rural sau al votanților din arealul Transilvaniei (premieră), ceea ce înseamnă că vorbim despre un adevărat tsunami politic. Iar acest tsunami a fost generat de o campanie aproape perfectă a PSD-ului, la nivel național, în detrimentul uneia ezitante, chiar haotice, a PNL-ului. În aceste condiții, bătălia politică de la centru, câștigată categoric de social-democrați, a avut și o parte de influență de la nivel central. Destul de importantă, zic eu...

Revenind la planul local, respectiv cel al municipiului Turda, trebuie remarcat că numărul votanților, ”parlamentare” versus ”locale”, a fost mai mic cu circa 1700. În aceste condiții, două partide au reușit să adune mai multe voturi decât la începutul lunii iunie (în urmă cu circa 6 luni), PSD și PNL. Însă, PSD a avut un plus de circa 1000 de voturi, în timp ce PNL a avut un plus până în 100.

PSD și-a mărit bazinul electoral de votanți cu circa 20%, ceea ce înseamnă mult la 6 luni de la câștigarea alegerilor locale. Cele aproape 6000 de voturi înseamnă mult, însă e clar că rezultatele ulterioare ale PSD-ului depind în foarte mare măsură de ceea ce face sau nu face primarul Cristian Matei, liderul partidului. Cu un guvern PSD, lui Matei nu i se vor ierta eventualele nerealizări. Asta e clar! În schimb, dacă edilul va puncta pe harta problemelor Turzii, atât în ceea ce privește unele nemulțumiri transmise dinspre electorat, cât și în privința unor eventuale realizări/investiții, numărul voturilor din dreptul PSD va crește și mai mult, în timp ce celelalte formațiuni politice nu se pot bucura de un orizont atât de optimist. Pe trendul actual și cu condiția enunțată anterior, PSD poate viza undeva la 9 mandate de consilier local (în prezent are 7), în perspectiva anului 2020. 

Matematic vorbind, se poate considera că în cazul PNL vorbim de un electorat dur, undeva la 3100 de voturi. Cu alte cuvinte, PNL nu și-a pierdut din votanți, dar nici nu a câștigat semnificativ. Totuși, perspectiva lui 2020 nu e deloc roză, la analiza trendului, conservarea numărului de voturi neputându-le aduce nici măcar numărul de mandate actuale (5)! Asta pentru că nu trebuie omis faptul că la ”locale”, partidele care au acces în Consiliul Local au beneficiat și de absența voturilor pentru Andrei Suciu (actual USR), în urna pentru consilierii locali, ceea ce a permis o ușoară creștere pentru fiecare. Marea problemă a PNL, fără de care nu pot spera la ceva peste 4 ani, este legată de lider și de lidership.

Trecând la cei care au ”pierdut” voturi, USR-ul este recordmenul negativ, cu peste 1300 de voturi, dacă ne raportăm la voturile acordate pentru Andrei Suciu la ”locale”, versus voturile acordate pentru USR (partid în care a intrat Andrei Suciu și majoritatea celor din asociația T9), la ”parlamentare”. Asta înseamnă că, indiferent cum au motivat îmbrăcarea hainei politice, cei din T9/USR au suferit un prim recul electoral. În aceste condiții, problema lor este că vor trebui să convingă, într-un registru politic, că sunt o alternativă. O altă variantă ar fi fuziunea locală cu PNL, o soluție care ar avea avantajele și dezavantajele ei. Însă, e greu de crezut că vreuna dintre părți va ceda ceva celeilalte, cel mai probabil mergându-se pe drumuri paralele. Perspectiva actuală a USR este undeva la 3 mandate de consilier local.

Pe locul secund în topul celor care au pierdut voturi, se află ALDE. Aici explicația pare destul de simplă: absența lui Mircea Irimie de pe lista parlamentară a dus la pierderea a mai bine de 50% din voturi (de la 2200, la 980). Practic, la nivel local, ALDE pare un partid care depinde de Irimie. O dependență care, în perspectiva alegerilor locale din 2020, s-ar putea să nu-i fie de bun augur, în cazul în care Mircea Irimie va abandona ALDE pentru PRU (au existat zvonuri de acest gen). Perspectiva actuală este de cel mult 1 mandat în 2020, dar așa cum spuneam, perspectiva poate fi influențată de reintrarea în joc a lui Mircea Irimie.

Cu peste 1100 de voturi pierdute, PMP a constatat că ”lipirea” de numele lui Traian Băsescu nu i-a adus nici un plus. Ba din contră! Perspectiva actuală este de 1 mandat de consilier, însă aceasta poate fi influențată de ceea ce se va întâmpla în cei 4 ani, atât cu PMP, cât și cu dezvoltarea organizației locale. Pe de altă parte, trebuie spus că PMP pare să fi fost un beneficiar mai important al absenței USR (Andrei Suciu) din urna voturilor pentru consilierii locali. Pe de o parte, pentru că asta i-a ridicat șansele de a obține un număr superior de mandate, decât în situația în care Andrei Suciu/USR ar fi existat și pe listele pentru consilieri locali. Iar în al doilea rând, pentru că PMP a făcut un joc inteligent pe seama votanților lui Andrei Suciu, care s-au trezit în mână și cu un buletin de vot pentru Consiliul Local. 

În cazul celorlalte partide, lucrurile sunt destul de simplu de ”citit”.

UDMR are 1100-1200 de votanți, în bazinul lor. În perspectiva lui 2020, asta îi poate aduce maxim 2 mandate, însă există și variante în care UDMR-ul nu ar mai rămâne decât cu un consilier local.

PRM-ul lui Doru Anca, cu o scădere de peste 600 de voturi, va fi partidul absent din viitorul Consiliu Local, raportat la modul în care PRM-ul a acces în 2016 în forul deliberativ local (datorită faptului că T9/Andrei Suciu nu a candidat și pentru Consiliul Local), dar și a trendului actual, vizibil la acest moment. PRM-ul are o problemă, în perspectivă...

Iar această problemă o reprezintă apariția PRU, partid care la Turda a câștigat peste 800 de voturi, în condițiile în care s-au constituit doar în debut de campanie electorală. În perspectivă, PRU poate visa la minim 1 mandat de consilier local. Însă, rezultatul ar putea fi influențat mai serios în funcție de efervescența acțiunilor politice ale partidului sau de eventuala apariție a lui Mircea Irimie în rândurile partidului.


Dacă îți place să știi tot ce se întâmplă în Turda și Câmpia Turzii, dă-ne un LIKE!